Am participat recent, în calitate de jurnalist român și membru al comunității românești din Marea Britanie, la un eveniment organizat în incinta Camerei Comunelor, la Palatul Westminster, și anume dezbaterea „Retorică, dezordine și criza democrației”. A fost o discuție despre felul în care discursul public se transformă, despre dezinformare, despre rolul educației civice și despre presiunea tot mai mare pe care polarizarea o pune asupra democrațiilor contemporane.

Niciodată parcă nu am văzut un atac atât de direct asupra valorilor democrației cum vedem în criza de azi. Dacă în alte perioade de tensiune socială și politică au apărut schimbări concrete, acum ne confruntăm mai ales cu o presiune continuă, mai difuză, dar la fel de periculoasă. Tocmai de aceea, democrația trebuie revizuită permanent, astfel încât să rămână un sistem care lucrează în favoarea oamenilor, nu împotriva lor. Cu acest gând a început și evenimentul: ideea că democrația este zguduită din temelii de discursul extremist și că răspunsul nu poate fi decât unul lucid, critic și constant.

Discuția a pornit de la nemulțumirea care alimentează spațiul public de azi. În zona stângii, mesajul se construiește în jurul inegalității și al concentrării averii în mâinile unui număr foarte mic de oameni. Exemplul invocat în dezbatere a fost Elon Musk, descris recent de presa internațională ca primul triliardar al lumii. În același timp, în partea dreaptă a spectrului politic, discursul se sprijină tot mai des pe idei de națiune, suveranitate și întoarcere la tradiție. Ambele tipuri de mesaj prind tocmai pentru că ating anxietăți reale, chiar dacă nu oferă mereu răspunsuri oneste sau complete.

Problema apare atunci când soluțiile sunt împinse în zona excluderii. În forma lor radicală, unele formațiuni de extremă dreaptă propun un stat care decide cine aparține și cine nu, cine are acces la sănătate, la locuință sau la protecție socială, iar cine rămâne pe dinafară. Acest tip de mesaj poate părea simplu, chiar seducător, mai ales când este ambalat bine și distribuit agresiv în mediul online.

Despre acest mecanism a vorbit Effie Webb, de la The Bureau of Investigative Journalism (TBIJ), care a explicat cum a fost documentată povestea rapperului AI Danny Bones, cu multe milioane de vizualizări în mediul online. În investigația lor, jurnaliștii au arătat că Danny Bones nu este o persoană reală, ci o identitate generată artificial, folosită pentru promovarea unui mesaj naționalist și antiimigrație. Potrivit raportărilor publicate de TBIJ, proiectul din spatele lui a fost finanțat de Advance UK, un partid de extremă dreaptă, care a plătit această operațiune anonimă pentru conținut de campanie. Un astfel de caz arată cât de ușor poate fi împletită propaganda cu instrumente noi, greu de identificat de publicul tânăr.

Aici intră în joc educația. S-a discutat mult despre nevoia de reziliență în fața mesajului, nu doar despre restricții sau interdicții. În Regatul Unit, discuția despre accesul minorilor la rețelele sociale a devenit tot mai apăsată, mai ales după măsuri recente care limitează expunerea celor sub 16 ani la anumite platforme sau conținut. Dar simpla blocare nu rezolvă problema de fond. Tinerii au nevoie să învețe cum se desface un mesaj, cum se verifică sursa, cum se separă emoția de argument și cum se recunoaște manipularea înainte să prindă rădăcini.

Asta înseamnă dezbatere reală, dusă calm, în școli și în spații publice în care adolescenții să poată pune întrebări fără teamă și fără presiunea de a răspunde „corect”. Nu e vorba doar de alfabetizare media, ci și de exercițiul gândirii critice, format devreme și repetat consecvent. În lipsa lui, mesajele radicale devin mai ușor de digerat, mai ales când vin împachetate ca autenticitate, revoltă sau adevăr interzis.

O altă temă importantă a fost rolul mass-media mainstream, tot mai des criticată pentru influența economică exercitată de marii actori din industrie. În acest context, reglementarea devine un punct sensibil. Miliardarii, inclusiv figuri precum Elon Musk, par să susțină o lume cu cât mai puține reguli, iar sprijinul lor pentru extrema dreaptă nu este întâmplător: această zonă politică împinge ideea de schimbare radicală a Europei și slăbirea mecanismelor care pot limita puterea marilor platforme și a marilor averi.

Dezbaterea a reunit experți, academicieni și actori din zona politicilor publice, într-un efort comun de a înțelege modul în care discursul public și nivelul de alfabetizare media influențează stabilitatea democratică. Evenimentul a fost găzduit și organizat impecabil de Grupul „Global Disorder” din cadrul universității City St George’s, alături de Grupul Parlamentar pentru Educație Politică și Media, organizația Shout Out UK și Centrul Britanic de Politică Externă.