Poate gastronomia românească să devină un motiv pentru care turiștii din întreaga lume aleg să viziteze România? De la restaurantele de fine dining și bucătarii care reinterpretează rețetele tradiționale până la perspectiva includerii țării în Ghidul Michelin, potențialul gastronomic românesc devine o temă tot mai importantă pentru industria ospitalității. Într-un interviu realizat de prof. dr. Liviu Pandele, George V. Scripcariu vorbește despre viitorul gastronomiei românești, importanța recunoașterii internaționale și pașii necesari pentru transformarea României într-o destinație culinară de referință.

Prof. dr. Liviu Pandele: Domnule George V. Scripcariu, am urmărit cu interes dezbaterile de la HoReCa Summit 2026, în special dialogul „Beyond the Michelin Star”. Cred că România traversează un moment de maturizare gastronomică. Avem produse extraordinare, tradiții regionale, bucătari creativi și o ospitalitate care, atunci când este practicată la cel mai înalt nivel, poate deveni o adevărată artă. Cum vedeți dumneavoastră viitorul gastronomiei românești?

George V. Scripcariu: Îl văd cu optimism și, mai ales, cu admirație pentru oamenii care îl construiesc. Gastronomia românească are o bogăție extraordinară: de la peștele Deltei Dunării și brânzeturile montane până la legumele de grădină, vinurile românești, produsele din pădurile noastre și rețetele păstrate de generații.

Peste acest patrimoniu se suprapune astăzi o generație de profesioniști care nu mai privește tradiția ca pe o colecție de rețete, ci ca pe o sursă de inspirație pentru creație.

Adevărata noastră șansă este să transformăm această bogăție într-o identitate gastronomică recognoscibilă internațional. România nu trebuie să copieze Franța, Italia sau Spania. Trebuie să aibă curajul să fie România, cu eleganță, tehnică, autenticitate și standarde impecabile.

Prof. dr. Liviu Pandele: Aici intervine întrebarea esențială: cât de importante sunt stelele Michelin? Sunt ele un obiectiv în sine sau un instrument pentru dezvoltarea turismului și a economiei?

George V. Scripcariu: Stelele Michelin reprezintă una dintre cele mai puternice forme de recunoaștere a excelenței gastronomice. O stea indică o bucătărie deosebită, două stele recomandă un ocol pentru a o descoperi, iar trei stele justifică o călătorie specială. Dar adevărata lor valoare depășește farfuria.

Un restaurant remarcabil poate deveni motivul pentru care un turist alege un oraș, rezervă un hotel, vizitează o cramă, cumpără produse locale și descoperă patrimoniul cultural al regiunii. Astfel, excelența culinară generează valoare pentru întregul ecosistem turistic.

Trebuie să precizăm un aspect important: la data acestui interviu, România nu are încă o selecție națională a Ghidului Michelin cu restaurante recompensate cu stele. Aceasta nu este o sentință asupra calității bucătăriei noastre, ci un argument pentru construirea unei strategii de promovare internațională.

Prof. dr. Liviu Pandele: Cu alte cuvinte, înainte de a visa la stele, trebuie să ne asigurăm că avem o infrastructură a excelenței. Cine sunt oamenii care demonstrează că România are deja această capacitate?

George V. Scripcariu: Sunt numeroși profesioniști care merită să fie cunoscuți și apreciați.

Alex Petricean, prin proiectul NOUA, a contribuit la afirmarea unei bucătării românești contemporane, în care ingredientele și memoria gustului local primesc interpretări moderne.

Mihai Toader, asociat cu Soro Lume, explorează relația dintre ingrediente, teritoriu și identitate. Robert Tordai, la Bethlen Estates Transylvania, reprezintă o direcție valoroasă, în care gastronomia se întâlnește cu agricultura și patrimoniul transilvănean.

Îi putem aminti, de asemenea, pe Adrian Hădean, un promotor important al culturii culinare românești, pe Joseph Hadad, apreciat pentru rafinamentul tehnic și experiența sa, și pe Nina Rus, asociată cu valorificarea păstrăvului și a gastronomiei locale.

Aceste nume ilustrează direcții diferite ale excelenței. Nu trebuie să îi așezăm într-un clasament artificial, ci să le oferim vizibilitatea pe care o merită. Distincțiile profesionale acordate în România confirmă, la rândul lor, diversitatea și vitalitatea acestei comunități.

Prof. dr. Liviu Pandele: Este remarcabil că putem vorbi despre fine dining, bucătărie tradițională, gastronomie de autor și experiențe construite în jurul produselor locale. Cum putem transforma aceste realizări individuale într-un brand gastronomic național?

George V. Scripcariu: Prin colaborare și consecvență. Avem nevoie de o identitate comună care să unească restaurantele, producătorii, cramele, hotelurile, școlile de profil și autoritățile din turism.

Imaginați-vă un turist care vine în România pentru o experiență gastronomică de trei zile. Descoperă la București o bucătărie contemporană de autor, continuă cu o experiență rurală în Transilvania, degustă vinuri locale și întâlnește producători artizanali.

În altă regiune, explorează gastronomia Deltei, iar într-o zonă montană descoperă brânzeturi maturate și preparate inspirate din tradițiile locului.

Acesta este turismul gastronomic: o poveste coerentă despre teritoriu, oameni și gust. Iar România are resursele necesare pentru a o spune excepțional.

Prof. dr. Liviu Pandele: Totuși, excelența nu înseamnă doar creativitate. Înseamnă și disciplină, profitabilitate, formarea echipelor și o relație profundă cu oaspetele. Ce mesaj transmiteți antreprenorilor din HoReCa?

George V. Scripcariu: Că performanța durabilă începe cu respectul pentru profesie. Un restaurant remarcabil nu se construiește exclusiv printr-un chef talentat. Este rezultatul unei echipe bine pregătite, al unor furnizori de încredere, al unui management riguros și al unei experiențe impecabile pentru client.

Profitabilitatea și excelența nu sunt adversare. Dimpotrivă, controlul costurilor, reducerea risipei, respectul pentru ingredient și investiția în oameni pot consolida atât calitatea, cât și sănătatea financiară a afacerii.

La HoReCa Summit 2026, tema „Clarity for Better Decisions” ne amintește că inspirația trebuie însoțită de decizii inteligente. Gastronomia de performanță are nevoie de viziune artistică, dar și de indicatori economici, procese bine organizate și investiții pe termen lung.

Prof. dr. Liviu Pandele: Ce ar trebui să facem concret pentru ca România să devină o destinație gastronomică europeană de prim rang și să se apropie de recunoașterea Michelin?

George V. Scripcariu: Aș începe cu cinci direcții.

Prima este promovarea internațională coerentă a restaurantelor și bucătarilor români.

A doua este susținerea unei candidaturi credibile pentru includerea României în circuitul relevant al Ghidului Michelin, prin dialog instituțional și parteneriate adecvate.

A treia este formarea profesională, de la școlile culinare până la managementul restaurantelor și serviciile de sală.

A patra direcție este dezvoltarea lanțurilor locale de aprovizionare. Un chef trebuie să poată conta pe ingrediente excelente, livrate constant, în condiții profesionale.

A cincea este construirea unor trasee gastronomice care să conecteze restaurantele cu vinurile, patrimoniul, peisajele și comunitățile locale.

Și mai este ceva: trebuie să învățăm să ne promovăm valorile fără complexe. România are povești extraordinare, dar acestea trebuie documentate, prezentate profesionist și comunicate lumii.

Prof. dr. Liviu Pandele: Aș dori să încheiem cu o întrebare care privește generațiile următoare. Ce înseamnă, în opinia dumneavoastră, o stea pentru gastronomia românească?

George V. Scripcariu: O stea ar fi o recunoaștere importantă, dar nu trebuie să așteptăm apariția ei pentru a ne considera valoroși.

Excelența există deja în bucătăriile în care se muncește cu pasiune, în fermele care produc ingrediente curate, în restaurantele care își respectă oaspeții și în școlile care formează profesioniști.

Mi-aș dori ca tinerii bucătari să poată construi cariere strălucite în România, călătorind și învățând în lume, apoi întorcându-se pentru a crea aici.

Mi-aș dori ca produsele noastre să fie recunoscute, restaurantele noastre să fie căutate, iar ospitalitatea românească să devină un argument major pentru alegerea țării noastre ca destinație.

Prof. dr. Liviu Pandele: În concluzie, gastronomia românească nu trebuie să privească spre stele doar pentru a fi admirată, ci pentru a-și descoperi propriul loc printre marile culturi culinare ale lumii.

George V. Scripcariu: Exact. România are gust, talent, patrimoniu și oameni capabili de performanță. Următorul pas este să le unim într-o viziune națională.

Iar atunci când vom vorbi despre gastronomia românească în marile capitale ale lumii, mi-aș dori să nu vorbim doar despre preparate, ci despre o experiență completă: rafinament, autenticitate, generozitate și excelență.

Prof. dr. Liviu Pandele: Poate că aceasta este cea mai frumoasă definiție a unei destinații gastronomice: un loc în care vii pentru gust și te întorci pentru oameni, cultură și emoție. România are toate motivele să aspire la acest statut.

George V. Scripcariu: Și are obligația frumoasă de a-și transforma potențialul în performanță. Stelele nu se obțin prin declarații, ci prin muncă, standarde și perseverență.

Dar înainte de toate, ele încep cu încrederea că ceea ce avem de oferit merită să fie descoperit de întreaga lume.