Există profesii care devin vizibile doar atunci când ceva merge greșit. Traducerile autorizate intră, de cele mai multe ori, în această categorie. În spatele fiecărui certificat depus, al fiecărui dosar acceptat sau respins, stă un detaliu care nu se vede la prima vedere: acuratețea limbajului și responsabilitatea celui care își pune semnătura pe un text.

În diaspora, unde birocrația se traduce literalmente dintr-un sistem în altul, rolul traducătorului depășește simpla conversie de cuvinte. El devine interfața dintre instituții, legislații și, uneori, dintre decizii care pot influența parcursul personal sau profesional al unui om. Cu toate acestea, piața rămâne una paradoxală: extrem de reglementată la nivel formal, dar vulnerabilă la superficialitate în practică, unde tentația soluțiilor rapide concurează constant cu rigoarea profesională.

Stabilită în Reading, Marea Britanie, Daniela Bunoaica are peste 17 ani de experiență în domeniul traducerilor, traversând mai multe nișe ale industriei, de la traduceri tehnice și medicale, până la interpretariat de conferință și proiecte din zona media. Parcursul său profesional reflectă nu doar adaptarea la schimbările tehnologice din industrie, ci și o specializare progresivă în zonele unde acuratețea și responsabilitatea sunt esențiale, precum traducerile juridice și medicale.

Interviul cu Daniela Bunoaica aduce în prim-plan exact această zonă gri dintre percepție și realitate. Cu o experiență consolidată în timp, Daniela vorbește nu doar despre competiția într-o piață aglomerată, ci și despre ce înseamnă, în mod concret, să susții calitatea într-un context în care „rapid și ieftin” pare, de multe ori, suficient. Discuția devine astfel mai mult decât un dialog despre traduceri, este o radiografie a încrederii, a responsabilității și a modului în care un serviciu aparent tehnic influențează, în mod direct, vieți.

Corina: Piața traducerilor este una în care foarte mulți clienți aleg prețul cel mai mic. Cum reușește un traducător autorizat să concureze într-o piață în care uneori un document este tradus cu Google Translate și apoi „ștampilat”?

Daniela: Traducerile autorizate nu pot fi efectuate cu IA (inteligenta artificiala) sau cu programe automate de traducere.

Si daca prin absurd sunt, clientul poate sa isi dea seama imediat. Limba romana nu este o limba usor de tradus. Nu am avut pana acum nicio cerere de la vreun client care sa vina cu un document deja “tradus” pe care sa ceara aplicarea unei ștampile. Si nu as face niciodata acest lucru pentru un text deja tradus. Traducerile autorizate au ramas ultimul bastion de traduceri care nu sunt efectuate cu IA datorita factorilor care tin de confidentialitatea datelor, dar si de alegerea termenilor care este deseori neinspirata si de lipsa de formatare a textului-sursa care ia mult timp.

Corina: Pe lista Ambasadei României la Londra există mai mulți traducători autorizați. În realitate, cât de competitivă este această piață și cât de mult contează reputația față de simpla prezență pe acea listă?

Daniela: Așa este, suntem mulți traducători înscriși pe lista Ambasadei, dar sunt și mulți români care locuiesc în Marea Britanie (după cifrele oficiale, peste 1,4 milioane, cu siguranță în realitate suntem mult mai mulți). Dintre acești traducători, o parte sunt mai activi în social media, alții sunt foarte cunoscuți, activând deja de peste 10–15 ani în piață, iar alții au un job stabil și efectuează traduceri part-time. Ceea ce contează este că fiecare traducător înscris pe lista Ambasadei este autorizat și a trecut printr-un proces formal de autorizare.

Din punctul meu de vedere, calitatea traducerii și a informațiilor oferite în sprijinul înregistrării actelor de stare civilă sunt esențiale pentru menținerea unei bune reputații, dar și activitatea din social media și educarea românilor în privința acestor proceduri.

Dincolo de aceste aspecte, consider că orientarea către client, empatia, procesele moderne și transparente de lucru, precum și însoțirea clientului până la pasul final al demersului său completează traducerea în sine și contribuie la reputația unui traducător.

Corina: Mulți români din diaspora spun că serviciile de traducere pentru documente oficiale sunt scumpe. Este o percepție sau există într-adevăr o problemă de accesibilitate pentru comunitate?

Daniela: Aș vrea să vă dezvălui puțin din culisele unei traduceri înainte de a vă răspunde la întrebare. O pagină juridică sau medicală poate dura între o oră și o oră și jumătate, din prisma complexității traducerii și a verificării termenilor. Dacă vorbim de transcrierea unui fișier audio și de traducere, devine și mai complex. Chiar și o traducere care pare relativ simplă (traducerea unui certificat) este completată de partea fizică de printare, ștampilare, semnare, punere în plic, expediere prin poștă, formalități administrative, informații trimise prin email și prin mesaje etc.

Dincolo de partea de traducere și cea administrativă, un traducător autorizat a petrecut foarte mulți ani de studiu, a trecut prin numeroase examene, are mulți ani de experiență și plătește abonamente la programe de formatare, editare, traducere, marketing, facturare etc. Cu toate acestea, deși suntem o profesie conexă celor din sfera juridică și a contabilității, facturăm aproximativ 30% din cât facturează aceștia.

Pot să vă spun cu încredere că majoritatea traducătorilor au prețuri similare și, de cele mai multe ori, oferim reduceri la un număr mai mare de pagini sau la traduceri medicale voluminoase, pentru a veni în sprijinul comunității. La sfârșitul zilei, suntem antreprenori și încercăm să supraviețuim, contrabalansând ajutorul oferit comunității.

Corina: Inteligența artificială schimbă radical industria limbajului. În următorii 5–10 ani, mai are viitor traducătorul uman sau vom ajunge într-un punct în care certificarea și responsabilitatea legală vor fi singurele motive pentru care oamenii mai apelează la traducători?

Daniela: După 17 ani în branșă și în domeniul IT, părerea mea este că anumite ramuri ale traducerilor nu pot fi atinse de IA.

Acestea sunt traducerile autorizate, traducerile juridice, medicale ș.a.m.d. Acest lucru se datorează faptului că, în aceste domenii, este nevoie de un traducător uman pentru a verifica și valida traducerile.

Nu trebuie să uităm că traducătorii au fost primii care au trecut prin valul de traduceri asistate de calculator (în anii 2000–2010, odată cu lansarea Google Translate, DeepL etc.) și deja ne-am adaptat programele pentru a traduce mai eficient diverse tipuri de texte (generaliste, specializate). Traducătorul rămâne ultimul bastion în ambele tipuri de traducere și se va adapta valului IA, dacă își dorește (există traducători care nu doresc să se tehnologizeze și este în regulă, atât timp cât au nișa lor).

Corina: Ați lucrat cu documente juridice și medicale, domenii unde o greșeală poate avea consecințe serioase. Care a fost cea mai complicată situație profesională în care o traducere greșită ar fi putut produce probleme reale?

Daniela: Cele mai sensibile tipuri de transcrieri și traduceri sunt cele pe care le efectuăm pentru diverse procese. Poate fi vorba de conținut violent, vizual sau auditiv, sau chiar de mesaje scrise care pot fi destul de explicite sau licențioase. Traducătorul trebuie să se asigure că textul nu este „îmbunătățit” sau „interpretat”, ci este tradus exact așa cum este în original.

Traducerea documentelor juridice și medicale cere multă responsabilitate și, de aceea, în încheierea de traducere (paragraful cu semnătura și ștampila), traducătorul certifică exactitatea traducerii efectuate și integritatea acesteia, fără a-i fi denaturate conținutul sau sensul. Este o mare responsabilitate, pe care eu, personal, mi-o asum cu seriozitate.

Corina: Există o percepție că diaspora românească funcționează mult pe recomandări și relații personale. În business-ul dvs., contează mai mult profesionalismul sau rețeaua de comunitate?

Daniela: O să vă răspund cu o mică poveste adevărată. Un antreprenor pe care îl cunosc din prisma grupurilor din care fac parte mi-a recomandat un client și mi-a spus că acesta îmi va scrie. Eu i-am răspuns fără să mă gândesc prea mult: „Sigur că da, eu tratez fiecare client ca și cum ar veni prin recomandarea unui prieten sau apropiat”.

Apoi am reflectat la răspunsul meu și este complet adevărat. Cei care au lucrat cu mine cunosc acest aspect. Se poate verifica și din conținutul celor peste 100 de recenzii primite pe pagina mea de Google. Mă onorează când un client acordă timp pentru a scrie un review, știind cât de ocupați suntem cu toții. Tratez fiecare client cu respect și responsabilitate.

Corina: În mediul online există numeroși traducători care nu sunt autorizați, dar oferă servicii ieftine. Credeți că autoritățile ar trebui să reglementeze mai strict această piață?

Daniela: Nu sunt la curent cu aceste practici. Pot să spun cu încredere că serviciile cerute de organismele oficiale, atât în România, cât și în Marea Britanie, trebuie să fie autorizate, pentru că sunt solicitate în acest format. Mai mult, unele traduceri autorizate din România încep să fie respinse de organismele oficiale britanice după Brexit, fiind solicitate traduceri efectuate de traducători români rezidenți în Marea Britanie.

În ceea ce privește alte tipuri de traduceri, în Marea Britanie acestea pot fi efectuate și de marile birouri de traduceri, care au libertatea de a lucra cu propriii traducători. Există un mit în piața traducerilor că toate traducerile trebuie să fie autorizate. Traducerile din domenii care nu sunt juridice sau medicale pot fi realizate și de traducători cu studii de limbă, chiar dacă nu sunt autorizați este o practică internațională.

Însă, dacă traducerile nu sunt efectuate cel puțin de persoane cu studii sau experiență în domeniu, atunci devin discutabile și ar trebui evitate. Puteți cere traducătorului autorizațiile, diplomele, CV-ul sau recomandările primite, pentru a vă asigura că este autorizat sau are experiența necesară.

Corina: Mulți antreprenori spun că diaspora românească este o piață dificilă: clienți pretențioși, sensibili la preț și uneori neîncrezători. Cum arată realitatea din interiorul business-ului dvs.?

Daniela: Nu m-am confruntat cu aceste aspecte. Puținii clienți care au fost neîncrezători au venit după experiențe neplăcute din trecut. Cu răbdare, empatie și transparență am navigat toate conversațiile. În 5 ani de activitate în Marea Britanie, nu consider că am avut vreun caz dificil.

Tratez clienții cu aceeași atenție, indiferent de volumul de traducere sau de proveniența acestora (recomandare sau client nou), răspund cu răbdare la toate întrebările și, de aceea, astăzi, unul din trei clienți vin prin recomandare sau se întorc la mine pentru o viitoare traducere.

Corina: Ați construit o afacere într-un domeniu foarte tehnic, care nu este perceput ca spectaculos. Ce a fost mai greu: să deveniți expert în meserie sau să construiți încredere în jurul brandului personal?

Daniela: Mie mi se pare extrem de spectaculos :). Când mă gândesc că am debutat ca traducător medical și de brevete de invenție, apoi am lucrat câțiva ani ca interpret de conferință în cabină, am schimbat cursul prin traduceri în domeniul tehnic pentru mari companii din industrie, după care am făcut traducere de carte, subtitrare de film și TV, TEDx, iar în ultimii 5 ani mă dedic traducerii juridice și medicale, consider că am făcut salturi fantastice de la un domeniu la altul. Ca și cum aș fi experimentat mai multe profesii într-una.

Domeniul traducerilor ne deschide orizontul larg și nu ne lasă pradă plictiselii. Încredere am avut din prima zi, pentru că am știut de foarte devreme că îmi doresc să fiu traducător și interpret. Am lucrat mulți ani să ajung la încrederea în cele patru limbi pe care le stăpânesc, dar și în abilitățile mele de antreprenor.

Mărturisesc că nu mi-a fost ușor în primii ani, când să îți faci un renume era destul de greu, din cauza unui domeniu care, mulți ani, a fost instabil, iar găsirea locului în piață a fost dificilă. M-am educat mult, ca majoritatea antreprenorilor care au investit în abilitățile lor și în dezvoltarea personală. Iată că încă sunt aici, după 17 ani, și văd meseria mai vie și mai spectaculoasă ca niciodată. Abia aștept să ajung la un echilibru al timpului liber și să reîncep studiul limbilor pe care le-am pus de mult timp „în sertar”.

Corina: Dacă ar trebui să spuneți un adevăr incomod despre românii din diaspora care folosesc servicii de traducere, ceva ce mulți evită să spună public, care ar fi acela?

Daniela: Nu am nimic incomod de spus. Consider că este datoria noastră, a celor care oferim servicii de traduceri și consultanță în înregistrarea actelor de stare civilă, să oferim fiecărui client informații corecte și complete și să ne asigurăm că formalitățile administrative sunt duse la capăt cu succes.

În ceea ce privește traducerile medicale, trebuie să ne asigurăm că traducem termenii cu responsabilitate, știind că impactează direct viața unui om. La fel și traducerile juridice pentru procese și alte formalități. Iar pentru traducerile destinate companiilor care se lansează în Marea Britanie sau se extind în alte țări, calitatea traducerii trebuie să fie la cel mai înalt nivel, pentru a contribui la succesul acestora.

Iată că, astfel, traducerile merg dincolo de cuvinte și contribuie în mod real la orice demers pe care o persoană fizică sau o companie îl întreprinde. De aici și responsabilitatea noastră, ca traducători, de a livra un produs final de o calitate impecabilă. În lumea virtuală de astăzi, din ce în ce mai acaparată de IA, factorul uman este cel care își pune amprenta pe experiența noastră a tuturor.