România a fost inclusă de Comisia Europeană printre cele 15 state membre expuse riscului de presiune migratorie în 2027. Evaluarea publicată pe 6 noiembrie indică dificultăți tot mai mari în capacitatea țării de a primi și găzdui persoane care beneficiază de protecție temporară, în special refugiați din Ucraina.

România apare pentru prima dată în această categorie, alături de Cehia, Luxemburg și Slovenia, în cel de-al doilea raport anual al Comisiei Europene privind azilul și migrația. Potrivit documentului, România ocupă locul al cincilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește înregistrările pentru protecție temporară. La sfârșitul lunii iunie 2026, aproximativ 215.300 de persoane beneficiau de acest statut în România, dintr-un total de aproximativ 4,4 milioane la nivelul Uniunii Europene.

Comisia avertizează că sistemul românesc de primire și cazare ar putea fi supus unor presiuni suplimentare în cazul unui nou val de persoane care fug din calea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Includerea pe această listă nu înseamnă că România se confruntă deja cu o criză migratorie. Clasificarea reflectă riscul ca obligațiile privind primirea și protecția persoanelor să devină disproporționate în anul următor.

În urma evaluării, România va avea acces prioritar la instrumentele europene de sprijin pentru gestionarea migrației. Acestea pot include asistență tehnică, personal specializat, echipamente și finanțare pentru îmbunătățirea capacității instituțiilor responsabile. Celelalte state identificate ca fiind expuse riscului sunt Belgia, Cehia, Germania, Estonia, Irlanda, Franța, Croația, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, Slovenia și Finlanda.

Separat, Comisia Europeană a stabilit că Grecia, Spania, Italia și Cipru se confruntă deja cu presiune migratorie și pot beneficia de mecanismul european de solidaritate pentru 2027. Acesta permite statelor membre să contribuie prin relocarea solicitanților de azil, sprijin financiar sau asistență operațională. Relocarea nu este obligatorie pentru fiecare stat, țările participante având posibilitatea de a alege forma contribuției.

România nu primește automat fonduri europene și nici o reducere a obligațiilor sale prin simpla includere pe lista statelor expuse riscului. Eventualele măsuri de sprijin vor depinde de nevoile identificate și de deciziile instituțiilor europene.

Consiliul Uniunii Europene urmează să stabilească până la sfârșitul anului dimensiunea mecanismului de solidaritate pentru 2027 și contribuțiile fiecărui stat membru. Raportul arată că, la nivelul Uniunii Europene, trecerile ilegale ale frontierelor externe au scăzut cu 32% în perioada iulie 2025 – iunie 2026, comparativ cu precedentele 12 luni. Numărul cererilor de protecție internațională a scăzut cu 16%, la aproximativ 730.800.

În pofida acestei tendințe, Comisia Europeană consideră că anumite state, inclusiv România, rămân vulnerabile la schimbări rapide ale fluxurilor migratorii.