Piața muncii din Marea Britanie continuă să încetinească, iar efectele încep să fie vizibile atât pentru cei care caută un loc de muncă, cât și pentru companii. Numărul angajaților aflați pe payroll este estimat cu 145.000 mai mic decât în urmă cu un an, numărul posturilor vacante a coborât la aproximativ 700.000, iar angajatorii devin tot mai prudenți atunci când vine vorba despre recrutări.

Datele publicate marți, 15 septembrie, de Office for National Statistics arată că aproximativ 30,2 milioane de persoane erau înregistrate ca angajați prin PAYE în august 2026, cu circa 145.000 mai puține decât în august 2025.

Scăderea nu înseamnă că 145.000 de persoane au fost concediate. Numărul angajaților pe payroll se poate reduce și atunci când oamenii pleacă, se pensionează sau își schimbă statutul, iar companiile aleg să nu ocupe posturile rămase libere. Persoanele care lucrează exclusiv ca self-employed nu sunt incluse în acest indicator.

Un alt semnal important vine din numărul locurilor de muncă disponibile. În perioada iunie–august 2026 existau aproximativ 700.000 de posturi vacante în UK, cel mai redus nivel înregistrat, în afara perioadei pandemiei, din 2014.

Pentru cei care își caută un loc de muncă, asta înseamnă în primul rând mai puține oportunități și în unele domenii, mai multă concurență pentru același post. Bank of England spune că firmele raportează o disponibilitate mai mare a candidaților și dificultăți mai mici în recrutare decât în trecut. Unele companii caută în special persoane cu experiență, care pot deveni productive imediat, ceea ce poate face accesul la piața muncii mai dificil pentru tineri și pentru cei care caută joburi entry-level.

Problema nu este doar lipsa de încredere în economie. Pentru multe firme, în special întreprinderile mici și mijlocii, costul unui angajat a devenit mai greu de suportat.

CIPD, organizația profesională britanică pentru HR, spune că firmele sunt afectate de costurile mai mari cu forța de muncă și de creșterea altor cheltuieli de funcționare. În cazul angajatorilor mici, numărul posturilor vacante este acum cu aproximativ 50% sub vârful înregistrat după pandemie, în 2022.

Bank of England descrie o situație similară. Intențiile companiilor privind numărul de angajați sunt, în general, aproape neschimbate pentru următoarele 12 luni. Firmele care recrutează o fac mai ales pentru a acoperi lipsa unor competențe specifice sau pentru proiecte concrete de dezvoltare și investiții.

Unele companii care vor să reducă personalul încearcă să facă acest lucru fără concedieri masive. Atunci când un angajat pleacă, postul poate rămâne pur și simplu neocupat.

Pentru economie, acesta este un semnal important. Dacă firmele angajează mai puțin, investesc mai prudent și consumatorii cheltuiesc mai atent, creșterea economică poate deveni mai lentă.

Diferențele dintre sectoare sunt însă mari.

Sectorul wholesale and retail, care include comerțul cu ridicata și magazinele, a înregistrat cea mai mare scădere anuală a numărului de angajați pe payroll, cu aproximativ 76.000 de persoane mai puține.

Este relevant într-o economie în care magazinele și alte afaceri orientate direct către consumatori sunt afectate de costurile mai mari și de faptul că gospodăriile sunt mai atente la cheltuieli.

Bank of England spune că oamenii continuă să resimtă presiunea costurilor pentru alimente, locuință, transport și utilități. Unele gospodării își folosesc economiile pentru cheltuielile curente, apelează la datorii sau își caută un al doilea job pentru a-și suplimenta veniturile.

În sens opus, categoria administrative and support services a înregistrat aproximativ 72.000 de angajați în plus față de anul precedent.

Denumirea poate induce în eroare, pentru că nu este vorba doar despre joburi administrative de birou. Categoria include o gamă largă de activități precum agenții de recrutare și muncă temporară, servicii de curățenie, securitate, call-centre, facilities management și servicii pentru clădiri, închirieri și leasing, agenții de turism și alte servicii externalizate de companii.

Creșterea arată că piața muncii nu se contractă uniform. În timp ce unele sectoare reduc personalul, altele continuă să recruteze.

Actualele date nu trebuie interpretate ca o scădere identică a locurilor de muncă în sectorul privat și în sectorul public.

Presiunea asupra recrutării este vizibilă în special în sectorul privat, unde firmele trebuie să decidă dacă veniturile și cererea justifică angajarea unei persoane în plus. Costurile salariale, contribuțiile plătite de angajatori, energia, chiriile și finanțarea influențează direct aceste decizii.

Bank of England spune că cererea slabă și costurile ridicate cu personalul sunt printre principalele motive pentru care companiile nu intenționează să-și mărească semnificativ efectivele.

Sectorul public funcționează diferit. Numărul de posturi din NHS, educație, administrație, poliție sau alte servicii publice depinde în mare măsură de bugetele și politicile guvernamentale, nu doar de cererea din economie.

Prin urmare, scăderea generală a payroll-ului nu înseamnă automat că statul britanic a eliminat 145.000 de posturi și nici că toate aceste locuri de muncă au dispărut din sectorul privat. Pentru a măsura separat evoluția celor două sectoare trebuie folosite statisticile dedicate ocupării în sectorul public și privat.

Inteligența artificială începe să schimbe și modul în care firmele recrutează

Există și un alt factor care începe să apară în deciziile companiilor: automatizarea.

Bank of England spune că adoptarea AI reduce treptat cererea pentru anumite joburi cu sarcini ușor automatizabile. În unele companii, acest lucru nu se traduce prin concedieri directe, ci prin încetinirea recrutării sau decizia de a nu mai înlocui fiecare angajat care pleacă.

Efectul este deocamdată limitat și incert. Aproape 90% dintre firmele participante la sondajul Decision Maker Panel al Bank of England nu raportaseră un impact material al AI asupra numărului de angajați în ultimii trei ani.

Salariul lunar median al angajaților aflați pe PAYE este estimat la aproximativ £2.611 în august, cu 3,5% mai mare decât în urmă cu un an.

Creșterea salariilor coexistă însă cu o piață în care există mai puține posturi disponibile. Când companiilor le este mai ușor să găsească oameni și mai mulți candidați concurează pentru aceleași joburi, presiunea asupra angajatorilor de a crește salariile pentru a atrage personal poate scădea.

Bank of England spune deja că ritmul de creștere a salariilor din sectorul privat a încetinit, iar companiile consultate raportează majorări salariale medii de aproximativ 3,6% pentru 2026.

Rata șomajului este estimată la 4,9% pentru perioada mai–iulie 2026, față de 4,7% în aceeași perioadă a anului trecut.

Pentru cei care au deja un loc de muncă, actualele cifre nu indică o dispariție bruscă și generalizată a joburilor. Ele arată însă că schimbarea unui loc de muncă sau găsirea unuia nou poate deveni mai dificilă, mai ales în sectoarele unde companiile reduc recrutările.

Pentru angajatori, situația înseamnă acces la mai mulți candidați, dar și presiune din partea costurilor și a cererii slabe. Pentru economia britanică, combinația dintre mai puține joburi vacante, recrutări prudente și șomaj ușor mai ridicat este un semn că piața muncii, foarte tensionată după pandemie, continuă să se răcească.