Viitorul Regatului Unit revine în centrul unei dispute constituționale majore. Liderii partidelor aflate la guvernare în Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord au semnat luni, 14 septembrie, la Cardiff, un acord comun prin care afirmă dreptul celor trei națiuni la autonomie și cer Guvernului britanic să se pregătească pentru posibile schimbări constituționale.

Documentul a fost semnat de John Swinney, liderul Scottish National Party (SNP), Rhun ap Iorwerth, liderul Plaid Cymru, și Michelle O’Neill, vicepreședinte Sinn Féin. La întâlnire a participat și lidera Sinn Féin, Mary Lou McDonald. Este pentru prima dată când partidele care conduc cele trei administrații devoluate susțin toate schimbarea actualei formule constituționale a Regatului Unit.

Acordul nu înseamnă că Scoția, Țara Galilor sau Irlanda de Nord și-au declarat independența și nici că au fost stabilite deja referendumuri. Liderii cer însă ca populațiile celor trei națiuni să poată decide prin vot propriul viitor constituțional și susțin că Westminster nu ar trebui să poată bloca acest proces.

Cele trei partide urmăresc obiective constituționale diferite. SNP dorește un nou referendum privind independența Scoției, Plaid Cymru susține independența Țării Galilor, în timp ce Sinn Féin urmărește reunificarea Irlandei de Nord cu Republica Irlanda. Michelle O’Neill susține organizarea unui referendum privind reunificarea până în 2030, iar John Swinney dorește un nou vot privind independența Scoției în următorii cinci ani.

Memorandumul semnat la Cardiff merge și dincolo de problema independenței. Cele trei formațiuni vor să coopereze în domenii precum economia, energia și relațiile internaționale și au transmis că văd viitorul națiunilor lor în interiorul Uniunii Europene.

Guvernul de la Londra continuă însă să se opună organizării unor noi referendumuri privind separarea, iar semnarea documentului nu modifică deocamdată statutul constituțional al niciuneia dintre cele trei națiuni.