Sursa imagine: Cargospotter
STOP taxelor ascunse la zboruri! UE le taie aripile companiilor aeriene: bagaj, check-in și loc lângă copil GRATIS
Pasagerii care călătoresc cu avionul în Uniunea Europeană primesc o veste majoră: Parlamentul European a votat o serie de modificări care întăresc drepturile călătorilor, mențin compensațiile pentru întârzieri și limitează practicile considerate abuzive ale companiilor aeriene. Pentru milioane de români care zboară frecvent pentru muncă, studii sau pentru a ajunge acasă, schimbările pot însemna nu doar economii reale, ci și o experiență mai corectă și mai predictibilă.
Prin votul exprimat în plen, eurodeputații au stabilit poziția Parlamentului în procesul de revizuire a regulilor europene privind transportul aerian de pasageri, respingând propuneri care ar fi redus protecția actuală a consumatorilor. Una dintre cele mai sensibile mize a fost legată de despăgubirile pentru întârzieri. Tentativa de a crește pragul de la care se acordă compensații la 4 sau chiar 6 ore a fost blocată, iar regula rămâne neschimbată: pasagerii pot primi între 250 și 600 de euro, în funcție de distanța zborului, dacă întârzierea depășește 3 ore.
O altă direcție majoră a votului a vizat taxele suplimentare care, în ultimii ani, au devenit aproape o normă în transportul aerian. Parlamentul a decis că anumite drepturi de bază nu mai pot fi monetizate. Părinții vor putea sta lângă copiii lor fără a plăti costuri suplimentare pentru alegerea locurilor, iar companiile aeriene nu vor mai avea voie să taxeze pasagerii pentru check-in-ul realizat la aeroport sau pentru faptul că nu folosesc aplicațiile mobile. De asemenea, dreptul la un obiect personal și la un bagaj de mână de dimensiuni reduse va fi inclus implicit în prețul biletului, fără costuri ascunse adăugate ulterior.
Modificările adoptate urmăresc și reducerea birocrației care a complicat adesea relația dintre pasageri și operatorii aerieni. Corectarea gratuită a greșelilor de ortografie de pe bilete va fi posibilă cu până la 48 de ore înainte de plecare, iar companiile nu vor mai putea anula automat zborul de întoarcere în situațiile în care pasagerul nu a putut utiliza segmentul de dus. În cazurile de suprarezervare, atunci când îmbarcarea este refuzată din cauza vânzării unui număr mai mare de bilete decât locurile disponibile, despăgubirea va trebui plătită pe loc.
Un capitol distinct este dedicat accesibilității. Persoanele cu dizabilități vor putea călători alături de un însoțitor fără ca acesta să fie taxat suplimentar pentru bilet, o măsură care urmărește să transforme mobilitatea dintr-un drept teoretic într-unul aplicabil în practică.
Contextul în care au fost adoptate aceste decizii este unul tensionat. Transportul aerian european a cunoscut o creștere accelerată, însă calitatea serviciilor a ținut tot mai greu pasul. Datele arată că unul din cinci zboruri din Europa a avut întârzieri anul trecut, iar România se află printre țările cu cele mai multe probleme. În sezonul de vară, aproximativ 3% dintre zborurile operate din sau către România au fost anulate sau au înregistrat întârzieri mai mari de trei ore. Deși operatorii aerieni datorează pasagerilor miliarde de euro în compensații, doar o treime dintre călători ajung să își ceară efectiv drepturile.
Impactul potențial al noilor reguli este semnificativ, mai ales în condițiile în care, doar în 2024, aproximativ 24,5 milioane de pasageri au tranzitat aeroporturile din România, potrivit datelor oficiale. Fiecare modificare adoptată la nivel european se traduce direct în experiența acestor călători.
Votul din Parlamentul European nu înseamnă încă aplicare automată. El stabilește poziția legislativului înaintea negocierilor finale cu statele membre. Abia după aceste discuții regulile vor putea deveni obligatorii în toate aeroporturile din Uniunea Europeană. Mesajul transmis însă este clar: zborul cu avionul este un serviciu public, nu o oportunitate de a impune taxe abuzive, iar echilibrul dintre profit și drepturile pasagerilor trebuie refăcut.
Despre autorul articolului.

Corina Hrom este jurnalist și co-fondatoare Kam Kam Media. Realizează interviuri, reportaje și formate video cu antreprenori români și moldoveni din UK și diaspora, cu focus pe claritate, context și impact real. Lucrează la intersecția dintre presă, PR și storytelling strategic, transformând poveștile în conținut care construiește încredere și vizibilitate pe termen lung.

