Mii de persoane au protestat, săptămâna trecută, în centrul Bucureștiului, acuzând că o nouă lege ar limita libertatea de exprimare. O analiză realizată de Euronews, în cadrul proiectului The Cube, arată însă că legislația vizează combaterea extremismului și a discursului fascist, nu interzicerea opiniilor sau a dezbaterii publice.

Ce spune Euronews despre protest

Potrivit Euronews, manifestația a strâns puțin peste 10.000 de participanți și a fost organizată de europarlamentarul Claudiu Târziu, fondator al partidului Conservative Action Party. Protestatarii au cerut abrogarea a ceea ce numesc „Legea Vexler”, susținând că ar restrânge libertățile civile și ar putea duce la pedepse pentru opinii exprimate inclusiv online.

Ce este, de fapt, „Legea Vexler”, în varianta descrisă de Euronews

Euronews precizează că legea a fost propusă de deputatul Silviu Vexler (președinte al Federației Comunităților Evreiești din România) și are ca obiectiv declarat combaterea ideologiilor extremiste. În forma descrisă în articol, legea interzice glorificarea publică a figurilor fasciste și introduce sancțiuni penale pentru promovarea antisemitismului, rasismului sau xenofobiei, inclusiv online.

De ce a apărut acuzația că „se șterge identitatea națională”

În discursul către protestatari, Claudiu Târziu a numit legea „cel mai grav atac” din ultimele decenii și a susținut că ar putea „șterge” din memoria publică personalități ale culturii române. Ca exemplu, Euronews menționează numele poetului Mihai Eminescu, invocat în dezbatere din cauza unor pasaje considerate xenofobe/antisemite în anumite texte.

„Ce spune legea”? Explicația din Euronews

Euronews citează o poziție a Adinei Marincea, cercetător la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, care afirmă că legea criminalizează conținut extremist specific (fascist, legionar, rasist, xenofob) și că nu există bază pentru ideea că Eminescu ar fi „interzis”.

„[Legea] criminalizează doar conținut extremist specific, precum material fascist, legionar, rasist și xenofob. Nu există nimic în lege care să ducă la interzicerea poetului național.”. Acesta a fost declarația cercetătoarei Adina Marincea de la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel”, preluată de Euronews/The Cube în explicația privind ce conține și ce nu conține legislația criticată în proteste.

În articol se mai arată că legea cere ca operele și figurile istorice să fie analizate în context, că nu interzice discuția, analiza academică sau utilizarea artistică/educațională, că face diferența între opera artistică și activitatea politică și interzice onoruri publice pentru criminali de război sau lideri ai organizațiilor fasciste, fără a scoate automat din circulație operele lor.

Parcursul legii, pe scurt (conform Euronews)

Euronews notează că proiectul a fost adoptat inițial în iunie 2025, apoi retrimis în Parlament de președintele Nicușor Dan, pe motiv că unele definiții nu ar fi suficient de precise (ex: ce înseamnă „material fascist/legionar/rasist/xenofob”). Parlamentul a respins obiecțiile, iar decizia a fost ulterior menținută de Curtea Constituțională. Legea a fost re-adoptată în decembrie, reaprinzând dezbaterea publică.

Concluzia Euronews: preocupare reală, dar acuzațiile „blanket ban” nu sunt susținute de text

Euronews spune că există o îngrijorare publică autentică privind libertatea de exprimare, însă specialiștii citați consideră că interpretarea potrivit căreia ar fi vorba de o interdicție generală a discursului nu este susținută de formulările legii, care vizează extremismul și discursul instigator la ură.