Construcțiile, serviciile de curățenie și sectorul HoReCa sunt principalele domenii în care românii din diaspora activează economic, atât ca angajați, cât și ca lucrători independenți sau antreprenori. Tendința este confirmată de mai multe analize europene și britanice și se regăsește clar și în Regatul Unit, unde românii sunt vizibili în special în afaceri mici și microîntreprinderi din aceste sectoare.

Potrivit analizelor realizate de National Institute of Economic and Social Research (NIESR) și preluate ulterior de institute de politici publice din Marea Britanie, românii și bulgarii din UK sunt concentrați în patru sectoare principale: construcții, hospitality, servicii de curățenie și comerț. Aceste domenii sunt considerate zone cu acces mai rapid pe piața muncii și cu bariere de intrare mai reduse.

La nivelul diasporei, în special în Uniunea Europeană, rapoartele privind migrația forței de muncă indică aceleași direcții. Conform analizelor europene despre integrarea migranților pe piața muncii, românii sunt frecvent implicați în:

• construcții și meserii (renovări, instalații, finisaje),

• HoReCa (restaurante, hoteluri, catering),

• servicii de curățenie,

• îngrijire și servicii la domiciliu,

• agricultură, în special muncă sezonieră, în anumite state.

Un exemplu punctual este oferit de datele publicate în Italia, unde sinteze despre migrant-owned companies arată că românii apar frecvent ca proprietari sau administratori de afaceri din sectorul construcțiilor.

În Marea Britanie, aceste tipare sunt vizibile și în datele oficiale privind ocuparea forței de muncă. Office for National Statistics (ONS) arată, în analizele sale bazate pe Census 2021 și pe anchetele privind piața muncii (APS), că o pondere semnificativă a cetățenilor născuți în România lucrează în construcții, accommodation & food services și servicii de support, categorii care includ și activități de tip self-employed.

Deși Companies House nu publică statistici directe care să lege naționalitatea fondatorilor de domeniul firmelor înregistrate, distribuția pe coduri SIC confirmă că aceste sectoare sunt dominate de microîntreprinderi și activități independente, exact formele de organizare preferate de mulți români din UK.

Specialiștii explică această concentrare prin mai mulți factori:

• cerere constantă pe piața locală,

• investiții inițiale reduse,

• posibilitatea de a începe ca self-employed,

• flexibilitate și scalare graduală a activității.

În lipsa unor statistici oficiale care să coreleze direct naționalitatea cu tipul de firmă, datele despre ocupare, auto-angajare și distribuția pe industrii rămân cel mai relevant indicator pentru profilul antreprenoriatului românesc din diaspora.

Românii din diaspora, inclusiv cei din Regatul Unit, își construiesc prezența economică în jurul unor domenii esențiale pentru economiile locale. Construcțiile, curățenia și HoReCa rămân coloana vertebrală a activității economice românești din afara granițelor, confirmată atât de datele oficiale, cât și de realitatea din teren.

Pe lângă cele 3 domenii cele mai preferate, datele indirecte și tendințele observate în UK și în alte state europene arată că românii din diaspora sunt prezenți și în alte domenii, de regulă ca micro-afaceri sau activități self-employed. Cele mai frecvente sunt comerțul și retailul de nișă, serviciile personale (beauty, estetică), transportul și curieratul, serviciile de îngrijire și suport social, dar și servicii educaționale sau profesionale (traduceri, after-school, consultanță de nișă).

Aceste domenii apar mai ales ca extensie naturală a activităților inițiale și sunt întâlnite în special în rândul românilor cu vechime mai mare în diaspora, potrivit observațiilor din piață și distribuției activităților pe industrii.