Peste jumătate dintre românii care locuiesc în țară au legături directe sau de familie cu diaspora, iar banii trimiși din străinătate continuă să susțină numeroase gospodării. Un nou studiu arată însă și cealaltă față a migrației: relații de familie care se răcesc, copii care cresc departe de părinți și români care ar reveni acasă doar dacă ar avea condiții mai bune de trai.

Potrivit Barometrului Diasporei, realizat de INSCOP Research pentru Grupul Banca Transilvania și prezentat miercuri, 28 octombrie, 56% dintre românii din țară au o legătură cu diaspora, fie pentru că au locuit ei înșiși în străinătate, fie prin experiența de migrație a membrilor familiei.

Cercetarea arată cât de mult a schimbat emigrația societatea românească. Pentru milioane de familii, viața de zi cu zi este împărțită între România și alte țări, iar relațiile sunt menținute prin vizite, sprijin financiar, proprietăți, legături profesionale și comunicarea cu cei rămași acasă.

Una dintre cele mai importante concluzii privește banii trimiși din străinătate. Peste 60% dintre persoanele care trăiesc sau au trăit în afara României au trimis bani în țară. Dintre cei care au făcut astfel de transferuri, aproximativ o treime au contribuit în mod constant la susținerea celor de acasă. Banii au fost folosiți în principal pentru cheltuielile obișnuite ale familiei, educație, sănătate, locuințe și plata unor obligații financiare. Pentru multe gospodării, veniturile obținute peste hotare au reprezentat un sprijin important în acoperirea nevoilor de bază.

Beneficiile economice vin însă cu un cost emoțional. Aproximativ 51% dintre respondenți menționează răcirea anumitor relații ca efect al migrației, iar 46% fac referire la situația copiilor care cresc fără unul sau ambii părinți. Separarea familiilor rămâne astfel una dintre consecințele importante ale plecării românilor la muncă în străinătate. În același timp, peste 17% dintre persoanele intervievate au declarat că au copii care locuiesc în prezent în afara României.

Studiul analizează și condițiile în care românii ar lua în considerare întoarcerea în țară. Aproape 41% dintre respondenți indică salariile și locurile de muncă mai bune drept factori importanți pentru revenire, în timp ce 32% menționează apropierea de familie. Aproximativ 20% fac referire la îmbunătățirea condițiilor de viață și a serviciilor publice.

Rezultatele sugerează că dorința de a fi aproape de cei dragi nu este suficientă pentru a determina întoarcerea. Oportunitățile profesionale, veniturile și calitatea serviciilor din România cântăresc puternic în această decizie.

În privința viitorului copiilor și al tinerilor din familie, aproximativ 36% dintre respondenți ar prefera ca aceștia să își construiască viața în România. Alți 29% consideră că ar trebui să trăiască oriunde le este mai bine, iar 16% preferă străinătatea.

Barometrul Diasporei a fost realizat în perioada august–septembrie 2026, prin interviuri telefonice, pe un eșantion de peste 1.400 de adulți din România. Marja maximă de eroare este de ±2,6 puncte procentuale, la un nivel de încredere de 95%.

Cercetarea reflectă opiniile și experiențele populației adulte din România, nu un sondaj realizat exclusiv în rândul românilor stabiliți în străinătate. Varianta integrală a studiului urmează să fie prezentată până la sfârșitul anului 2026.