Sursa imagine: peakhr

Analiză: „Ca să mă întorc în România trebuie să dau șpagă”! De ce tot mai mulți români din diaspora își caută viitorul în alte țări

Postat la: 21 mai 2026

Vizualizari:38

Citeste in: 5 Min

Autor: Corina Hrom

Tot mai multe publicații economice europene discută în această perioadă despre schimbarea modului în care românii din diaspora își privesc viitorul și ideea de „acasă”. Dacă în trecut obiectivul principal era stabilirea definitivă într-o singură țară, astăzi mulți români aleg un stil de viață mult mai flexibil, în care relocările succesive între state europene devin tot mai frecvente.

Analiștii spun că noua generație de migranți nu mai vede neapărat o singură țară drept destinație finală. În schimb, oamenii iau decizii în funcție de oportunitățile profesionale, calitatea vieții, climat, educația copiilor, stabilitatea economică sau valorile sociale și culturale cu care rezonează. Pentru unii, Marea Britanie reprezintă o etapă. Pentru alții, Italia, Spania, Dubai sau chiar întoarcerea în România rămân opțiuni analizate constant în funcție de context.

Printre românii care iau în calcul o nouă relocare se află și Elena Amateesei, stabilită în Marea Britanie din 2016, după ce anterior locuise atât în Italia, cât și în România. Împreună cu soțul său, aceasta spune că din toamna acestui an au în plan să se relocheze înapoi în Italia, țară în care familia a trăit câțiva ani și unde copiii lor au mers la școală și au învățat limba italiană.

Eugen Amateesei și Elena Amateesei (migranți în UK)

Pentru Elena, decizia nu ține doar de partea economică, ci și de stilul de viață și mediul social în care își dorește să trăiască.

„Italia este o țară mai veselă, mai caldă. Oamenii sunt diferiți, viața este mai liniștită și simt că ne potrivim mai bine acolo”, spune aceasta.

Ea afirmă că unul dintre motivele care au contribuit la dorința de relocare ține și de schimbările sociale pe care le percepe în Marea Britanie, în special în Londra. Elena vorbește despre multiculturalitatea foarte diversă, diferențele mari de valori și faptul că simte că societatea britanică s-a schimbat mult față de perioada în care a ajuns în UK.

Pentru mine contează și partea de valori, religie și felul în care oamenii văd familia și viața”, explică aceasta.

Totuși, deși familia are casă și condiții stabile în România, Elena spune că nu vede o întoarcere definitivă în țară ca pe o opțiune realistă în acest moment. Motivul principal, afirmă ea, ține de experiențele avute în sistemul medical și de informațiile primite recent despre posibilitatea de a se reangaja în domeniu.

M-aș fi întors în România, pentru că avem tot ce ne trebuie acolo. Dar, din ce am înțeles, ca să mă pot angaja din nou în sistemul medical ar trebui să dau o șpagă de zece-cincisprezece mii de euro. În momentul în care auzi astfel de lucruri, începi să te întrebi dacă mai are sens să te întorci”, spune Elena Amateesei.

O perspectivă diferită are însă Mariana Juganaru, contabil în Marea Britanie de peste 10 ani și mamă a unei fetițe de 7 ani, care afirmă că deși familia sa continuă să ia în calcul revenirea în România, a ales să mai rămână temporar în UK din motive de stabilitate.

Am ales să mai rămânem în Marea Britanie încă un an. Nu am renunțat la ideea de a ne muta în România dar am decis să amânăm acest pas. România rămâne în continuare opțiunea noastră pe termen apropiat, mai ales datorită familiei și dorinței de a construi acolo o viață stabilă pentru fetița mea”, spune Mariana Juganaru.

Aceasta explică faptul că decizia a fost influențată de contextul economic și politic actual, pe care îl consideră momentan mai predictibil în Marea Britanie decât în România.

Mariana Jugănaru și fiica ei

În acest moment însă, UK-ul oferă mai multă stabilitate financiară, profesională și educațională, într-un context european și politic mai predictibil. Situația actuală din România ne-a făcut să considerăm că este mai înțelept să evităm, pentru moment, eventualele incertitudini și complexități care pot apărea în perioada următoare”, afirmă ea.

Mariana spune că familia a analizat și alte variante de relocare, inclusiv Spania și Dubai, însă acestea nu au corespuns complet nevoilor profesionale și educaționale pe termen lung.

Spania și Dubai au fost, de asemenea, variante analizate, însă momentan nu corespund complet așteptărilor mele profesionale, educaționale și de stabilitate pe termen lung. Astfel, am considerat că încă un an în UK este cea mai echilibrată alegere pentru noi”, adaugă aceasta.

Poveștile celor două familii reflectă una dintre tendințele despre care sociologii și presa economică europeană discută tot mai des. Tot mai mulți români aleg astăzi să nu își mai construiască întreaga viață într-o singură țară, ci să se relocheze în funcție de ceea ce fiecare etapă a vieții le oferă, fie că este vorba despre oportunități profesionale, siguranță, educație, valori culturale sau sentimentul de apartenență socială.

În ultimii ani, tema mitei și a influenței informale în anumite zone ale sistemului medical românesc a rămas prezentă în spațiul public, fiind periodic adusă în atenție atât prin anchete oficiale, cât și prin mărturii ale unor cadre medicale sau ale unor români din diaspora care iau în calcul întoarcerea în țară. Deși autoritățile au desfășurat în repetate rânduri investigații privind presupuse practici ilegale legate de angajări sau promovări, reprezentanții sistemului medical atrag atenția că astfel de situații nu definesc întregul sistem și că există numeroși profesioniști care își desfășoară activitatea corect și transparent. Cu toate acestea, percepțiile legate de birocrație, relații informale sau dificultatea accesului în anumite structuri continuă să influențeze deciziile unor specialiști români care analizează posibilitatea revenirii din diaspora.

Last Updated: 21 mai, 2026

Despre autorul articolului.

Corina Hrom este jurnalist și co-fondatoare Kam Kam Media. Realizează interviuri, reportaje și formate video cu antreprenori români și moldoveni din UK și diaspora, cu focus pe claritate, context și impact real. Lucrează la intersecția dintre presă, PR și storytelling strategic, transformând poveștile în conținut care construiește încredere și vizibilitate pe termen lung.