În fiecare zi a anului s-au scris pagini de istorie. Am răsfoit calendarul și am ales câteva dintre evenimentele care au lăsat urme în timp.

1783 – O oaie, o rață și un cocoș zboară cu balonul fraților Montgolfier

Pe 19 septembrie 1783, la Versailles, frații Joseph-Michel și Jacques-Étienne Montgolfier au lansat un balon cu aer cald având la bord trei pasageri neobișnuiți: o oaie, o rață și un cocoș. Experimentul, urmărit de regele Ludovic al XVI-lea și de o mulțime de spectatori, trebuia să arate dacă ființele vii puteau supraviețui unui zbor la altitudine. Balonul a rămas în aer aproximativ opt minute și a parcurs câțiva kilometri înainte de a ateriza, iar animalele au supraviețuit. Reușita a pregătit terenul pentru primele zboruri cu oameni, realizate câteva luni mai târziu.

1893 – Noua Zeelandă acordă femeilor drept de vot

Pe 19 septembrie 1893, guvernatorul Lord Glasgow a semnat legea electorală prin care femeile din Noua Zeelandă primeau dreptul de a vota la alegerile parlamentare. Schimbarea a venit după ani de campanii și petiții susținute de mișcarea pentru drepturile femeilor, în care Kate Sheppard a avut un rol important. Noua Zeelandă devenea astfel prima țară autonomă din lume în care femeile puteau vota la alegerile naționale, iar acestea și-au exercitat pentru prima dată noul drept la scrutinul din noiembrie același an.

1916 – Artileria antiaeriană românească obține prima victorie

Pe 19 septembrie 1916, în timpul Primului Război Mondial, artileria antiaeriană românească reușea să doboare un avion inamic în apropierea localității Flămânda, în timpul operațiunilor militare de pe frontul de sud. România intrase în război cu numai câteva săptămâni înainte, iar folosirea avioanelor pentru recunoaștere și atac impunea dezvoltarea unor mijloace de apărare împotriva lor. Evenimentul este considerat prima victorie a artileriei antiaeriene românești.

1957 – Este realizat primul test nuclear subteran complet izolat

Pe 19 septembrie 1957, Statele Unite au detonat dispozitivul nuclear Rainier într-un tunel săpat în muntele Rainier Mesa, în Nevada. Testul, realizat la aproximativ 270 de metri sub pământ, avea rolul de a studia efectele unei explozii nucleare produse în subteran și posibilitatea de a limita eliberarea materialelor radioactive în atmosferă. Explozia, cu o putere de aproximativ 1,7 kilotone, a rămas complet izolată în subteran și a devenit un reper pentru dezvoltarea ulterioară a testelor nucleare subterane.

1982 – Apar :-) și :-( în comunicarea digitală

Pe 19 septembrie 1982, profesorul Scott Fahlman de la Carnegie Mellon University a propus folosirea combinației :-) pentru mesajele scrise în glumă și :-( pentru cele care nu erau glume. Ideea a apărut într-o discuție purtată pe un forum electronic al universității, unde tonul mesajelor scrise putea fi ușor interpretat greșit. Propunerea s-a răspândit rapid în comunitățile online, iar aceste combinații de caractere au devenit cunoscute drept emoticoane, strămoșii simbolurilor grafice și emoji-urilor folosite astăzi în comunicarea digitală.

1991 – Este descoperit Ötzi, omul conservat în gheață timp de peste 5.000 de ani

Pe 19 septembrie 1991, turiștii germani Erika și Helmut Simon au observat un corp ieșind din gheața unui ghețar din Alpii Ötztal, în apropierea graniței dintre Austria și Italia. Inițial s-a crezut că era trupul unui alpinist mort relativ recent, însă cercetările au arătat că omul trăise cu peste 5.000 de ani în urmă, în Epoca Cuprului. Numit ulterior Ötzi, după regiunea în care a fost găsit, corpul fusese conservat natural în gheață împreună cu hainele și o parte dintre obiectele sale. Analizele au oferit cercetătorilor informații despre alimentația, sănătatea, îmbrăcămintea și viața oamenilor din Europa preistorică, transformând descoperirea într-una dintre cele mai importante din arheologia europeană.

1997 – Este inaugurată „Crucea Secolului” la București

Pe 19 septembrie 1997 era inaugurată în Piața Charles de Gaulle din București „Crucea Secolului”, lucrare realizată de sculptorul român Paul Neagu. Monumentul din bronz, înalt de aproximativ șase metri, a fost conceput pentru a marca sfârșitul unui secol traversat de războaie, dictaturi și schimbări politice majore. Amplasată într-unul dintre punctele importante ale Capitalei, sculptura folosește forma crucii într-o construcție contemporană, diferită de reprezentarea tradițională a acesteia.

Unele evenimente au schimbat cursul istoriei, altele au influențat știința, cultura, tehnologia sau viața de zi cu zi. Fiecare dintre ele demonstrează că o singură zi din calendar poate păstra povești despărțite de secole și de mii de kilometri.