Sursa imagine: google.com
Ai muncit în UK? Cum aplici pentru pensie și cum îți iei vechimea?!
Pentru românii care au muncit în străinătate, pensionarea începe, aproape întotdeauna, cu aceeași întrebare: „Unde depun dosarul, în România sau în țara în care locuiesc?”. În explicațiile oferite, Ataşatul pentru Probleme de Muncă, Mihaela Cogălniceanu-Nica punctează o regulă care face toată diferența: dosarul sau aplicația se depune în statul de reședință reală.
Asta înseamnă că românii care locuiesc în Regatul Unit, la momentul pensionării, trebuie să facă solicitarea de pensionare în UK, chiar dacă solicită și drepturi din România sau din alte state. Motivele sunt administrative și țin de modul în care statele schimbă între ele informațiile despre perioadele de cotizare.
Ce nu știu mulți: cetățeanul nu „dovedește” anii munciți
Un detaliu esențial subliniat de Mihaela Cogălniceanu-Nica este că pentru agregarea perioadelor de cotizare, dovada se obține instituțional. Cu alte cuvinte, românul nu trebuie să aducă dosare, adeverințe sau să facă drumuri între instituții și țări. Schimbul se face între state, prin formulare standardizate. În practică, solicitantul trebuie să știe doar numărul de asigurări sociale. În cazul Regatului Unit, acesta este NINO.
Dacă persoana a muncit în UK, dar și în Italia, Spania sau Grecia, instituția competentă din statul în care se depune cererea va coresponda cu statele implicate și va obține confirmările oficiale ale muncii legale și ale cotizațiilor.
Unde se depune în UK: International Pension Centre (IPC)
În Regatul Unit, instituția competentă este International Pension Centre (IPC), aflată în subordinea Department for Work and Pensions (DWP). Cererea poate fi depusă:
-
online,
-
telefonic,
-
sau prin poștă, inclusiv prin formularul BR1, așa cum apare în explicațiile Ataşatului pentru Probleme de Muncă, Mihaela Cogălniceanu-Nica
După depunere, IPC are obligația să transmită cererea către România și către toate celelalte state în care există perioade de cotizare.
De ce ajung dosarele/aplicațiile în România, la Covasna
Un alt element important este faptul că, pentru a reduce riscul de rătăcire a dosarelor și pentru a scurta timpii de procesare, România a stabilit un pol de competență: dosarele venite din UK sunt gestionate de Casa Județeană de Pensii Covasna. Acolo ajung, în mod normal, toate cererile românilor depuse prin IPC.
Rolul acestui pol este să verifice datele din România: dacă perioadele sunt digitalizate, dacă există neconcordanțe, dacă anumite înregistrări din cartea de muncă nu sunt vizibile în sistem și trebuie clarificate.
Important: chiar și atunci când e nevoie de completări, procesul este gândit să rămână instituțional și nu o povară pentru cetățean.
De ce apar întârzieri, uneori, și ce înseamnă asta
Ataşatul pentru Probleme de Muncă, Mihaela Cogălniceanu-Nica menționează explicit că există situații în care românii se întorc către instituții după depunere, întrebând de ce nu au primit încă informații. În multe cazuri, asta ține de faptul că schimbul între instituții durează. Nu înseamnă, automat, că aplicația sau dosarul „s-au pierdut”, ci că mecanismul standardizat își face traseul între UK, Covasna și eventual alte state unde persoana a lucrat.
România vs UK: vârsta de pensionare diferă
Un punct important menționat este că vârsta de pensionare din România este mai mică decât în UK, motiv pentru care românii rezidenți în Regatul Unit pot ajunge să depună mai devreme cererea pentru drepturile din România, dar tot în statul de reședință reală, adică în UK, dacă acolo locuiesc.
În schimb, dacă cineva se întoarce definitiv în România, atunci depune dosarul la Casa Teritorială de Pensii din județul de domiciliu, iar aceasta va solicita informațiile din UK și din celelalte state.
Despre autorul articolului.

Corina Hrom este jurnalist și co-fondatoare Kam Kam Media. Realizează interviuri, reportaje și formate video cu antreprenori români și moldoveni din UK și diaspora, cu focus pe claritate, context și impact real. Lucrează la intersecția dintre presă, PR și storytelling strategic, transformând poveștile în conținut care construiește încredere și vizibilitate pe termen lung.

