Eurovision Song Contest 2026 s-a încheiat cu victoria Bulgariei, reprezentată de DARA cu piesa „Bangaranga”, care a obținut 516 puncte. România, reprezentată de Alexandra Căpitănescu cu piesa „Choke Me”, s-a clasat pe locul 3, iar Republica Moldova, reprezentată de Satoshi cu „Viva, Moldova!”, a încheiat competiția pe locul 8. 

Dincolo de clasament și de spectacolul de pe scenă, una dintre cele mai discutate teme după finală a fost din nou relația de vot dintre România și Republica Moldova. Pe TikTok, Facebook, Reddit și X s-a creat un adevărat val de comentarii, reacții și teorii legate de punctajele oferite reciproc de cele două țări.

Unii utilizatori au criticat Republica Moldova pentru punctele acordate României, susținând că apropierea culturală și lingvistică influențează votul. Alții au venit cu argumentul invers, afirmând că exact același fenomen se întâmplă și din partea României către Moldova sau între multe alte state vecine din competiție. Inclusiv în Republica Moldova au existat comentarii ale unor internauți care au pus sub semnul întrebării votul propriului juriu și modul în care au fost acordate anumite punctaje.

O parte dintre criticile apărute online au vizat diferențele dintre votul publicului și votul juriilor profesioniste. Mai mulți fani Eurovision au remarcat că, în anumite cazuri, preferințele publicului nu au coincis cu punctajele acordate de jurii, ceea ce a alimentat suspiciuni și discuții despre cât de mult influențează relațiile culturale, industria muzicală sau preferințele regionale rezultatul final.

În cazul relației România–Moldova, o parte dintre utilizatori au susținut că punctajele mari oferite reciproc ar reprezenta un „vot tradițional”, în timp ce alții au apărat aceste alegeri spunând că publicul din cele două țări consumă muzică similară, urmărește aceiași artiști și împărtășește un spațiu cultural comun.

Pe Reddit și X au circulat inclusiv comparații între votul publicului și votul juriilor. Unii utilizatori au observat că anumite piese au fost susținute puternic de televoting, dar au primit punctaje mai mici din partea juriilor profesioniste, în timp ce alte melodii au fost avantajate de jurii, deși reacția publicului online a fost mai rezervată.

O parte din confuzia online a apărut și pentru că mulți utilizatori au amestecat cele două tipuri diferite de jurii existente la Eurovision.

Primul este juriul Selecției Naționale, adică grupul de profesioniști care alege artistul și piesa ce vor reprezenta țara la Eurovision.

În România, juriul Selecției Naționale 2026 a fost format din:
Andreea Bălan, Andrei Tudor, Marius Dia, Monoir, Elena Popa, Doru Ionescu și Cristian Marica Rădoi.

În Republica Moldova, juriul Selecției Naționale i-a inclus pe:
Nelly Ciobanu, Igor Dînga, Andriano Marian, Dorin Galben, Natalia Gordienko, membri ai trupei SunStroke Project, Elena Stegari, Vlad Costandoi și Lilu. Moldova a avut și un juriu internațional consultativ format din Paula Seling, Jamala și Efendi.

Al doilea tip de juriu este juriul oficial Eurovision, cel care acordă efectiv punctele țării respective în semifinala și finala internațională.

Juriul oficial al României pentru Eurovision 2026 a fost format din:
Ana Teodora Găitanovici, Anca Lupeș, Crina Mona Mardari, Cristian Marica-Rădoi, Denis Giuliano Costea, Francesca Elena Nicolescu și Gabriel Scîrlet.

În Republica Moldova, juriul oficial Eurovision 2026 a fost format din:
Andrei Zapsa, Catalina Solomac, Corina Caireac, Ilona Stepan, Pavel Orlov, Stanislav Goncear și Victoria Cusnir.

În mediul online, mulți utilizatori au confundat aceste două tipuri de jurii, iar liste diferite cu „cine a votat pe cine” au circulat rapid pe rețelele sociale, alimentând și mai mult dezbaterea. Au existat inclusiv postări virale și comentarii în care utilizatorii încercau să explice dacă voturile au fost influențate de criterii artistice, de preferințele publicului sau de apropierea culturală dintre cele două țări.

Unii fani Eurovision au criticat în mod direct punctajul acordat de Moldova României, spunând că juriul ar fi fost prea generos comparativ cu alte prestații considerate mai puternice vocal sau scenic. De cealaltă parte, alți utilizatori au spus că România a avut una dintre cele mai apreciate prezențe scenice ale ediției și că punctajele mari au reflectat pur și simplu reacția pozitivă a publicului și a industriei muzicale din regiune.

În paralel, au existat și comentarii care au remarcat că televotingul, votul publicului, nu a coincis întotdeauna cu votul juriilor profesioniste, iar acest lucru a reaprins discuția mai veche despre cât de mult ar trebui să conteze fiecare componentă în clasamentul final Eurovision.

Eurovision funcționează printr-un sistem mixt, în care clasamentul final este calculat atât din votul publicului, cât și din voturile juriilor profesioniste. Organizatorii competiției susțin că acest sistem a fost creat pentru a păstra un echilibru între popularitatea pieselor și criteriile artistice.

Cu toate acestea, aproape în fiecare an, schimburile de puncte dintre state apropiate cultural sau lingvistic continuă să provoace controverse și dezbateri intense în online, iar relația dintre România și Republica Moldova rămâne una dintre cele mai urmărite de comunitatea Eurovision.