Sursa imagine: https://european-union.europa.eu
Eurostat: România are cea mai mare „diasporă” intracomunitară din UE. Ce înseamnă cifra de ~3,1 milioane și de ce contează
România este statul UE cu cei mai mulți cetățeni care locuiesc într-un alt stat membru, potrivit datelor Eurostat privind mobilitatea intracomunitară. În ediția „Demography of Europe” (Eurostat), românii apar ca cel mai numeros grup de cetățeni UE rezidenți într-o altă țară UE, cu aproximativ 3,1 milioane, adică 22% din totalul celor 13,9 milioane de cetățeni UE care trăiesc într-un alt stat membru.
Cifra de ordinul a 3,1 milioane este reluată și în sinteza Europa Liberă, care notează că România este „țara cu cei mai mulți cetățeni stabiliți în afara granițelor” în interiorul Uniunii, pe baza datelor Eurostat, și trimite la materialul Știrile ProTV.
E important contextul: vorbim despre cetățeni români care au reședința obișnuită într-un alt stat membru UE, adică despre o „diasporă” definită strict intracomunitar (nu diaspora globală). Eurostat folosește, în publicările sale, indicatori despre cetățeni UE care locuiesc în alt stat UE ca non-naționali.
Președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei, atrage atenția că rezultatele diferă în funcție de definiție (după cetățenie vs. după țara de naștere) și de pragul standard folosit în statistici (de regulă, 12 luni). Într-un interviu la Radio România Actualități, el explică de ce apar interpretări diferite și oferă repere: peste 3,1 milioane la nivelul UE (după cetățenie), aproximativ 3,5 milioane în estimări OECD (după țara de naștere, pentru țările OECD) și circa 4,5 milioane în estimări ONU la nivel global.
Destinații: Germania urcă, Italia și Spania pierd teren (iar UK rămâne un pol dar în afara statisticii UE)
În aceeași sinteză, Europa Liberă arată că, în ultimii ani, o parte dintre români „lasă în urmă” Spania și Italia și aleg mai des sunt Germania sau Marea Britanie.
Aici apare o nuanță importantă: Marea Britanie nu mai este în UE, deci nu intră în acel „3,1 milioane” raportat de Eurostat pentru mobilitatea între statele membre. Tendința spre UK se sprijină pe alte surse naționale (recensăminte/raportări britanice) și pe date despre comunitățile din Regatul Unit. De exemplu, Europa Liberă consemna, pe baza datelor din Recensământul britanic, că în UK locuiau aproape 540.000 de persoane născute în România (creștere majoră față de 2011).
Pentru Germania, Europa Liberă notează o creștere mare a comunității în ultimul deceniu (de la ~450.000 la peste ~900.000), cu observația că naturalizările pot „micșora” numărul românilor numărați ca cetățeni români în statisticile pe cetățenie.
Există și un flux invers
Pe lângă stocul mare de români stabiliți în afara țării, în spațiul public apar tot mai des și date despre întoarceri. Europa Liberă menționează un flux de reveniri (în ordinea sutelor de mii într-un an, conform materialului preluat), iar INS discută despre tendințe de reîntoarcere și despre cum se măsoară corect fenomenul (flux vs. stoc, rezidență etc.).
Surse: europalibera.org/Comisia Europeană
Despre autorul articolului.

Corina Hrom este jurnalist și co-fondatoare Kam Kam Media. Realizează interviuri, reportaje și formate video cu antreprenori români și moldoveni din UK și diaspora, cu focus pe claritate, context și impact real. Lucrează la intersecția dintre presă, PR și storytelling strategic, transformând poveștile în conținut care construiește încredere și vizibilitate pe termen lung.

