Sursa imagine: BBC WORLD
Cum a ajutat un cartof la conectarea României la internet. BBC spune povestea adolescenților care au cablat Bucureștiul
În Bucureștiul anilor ’90, când accesul la internet era scump și inaccesibil pentru multe familii, adolescenții au început să construiască singuri rețele între blocuri. Cablurile erau trase de la o clădire la alta, iar pentru a le arunca între acoperișuri foloseau uneori un instrument neașteptat: un cartof. BBC prezintă povestea acestei generații în materialul „The Teenagers Who Wired Romania”, pornind de la mărturia Roxanei Ardelean, una dintre tinerele implicate în rețelele de atunci.
La început, scopul era simplu. Tinerii voiau să aibă acces la internet într-o perioadă în care costul unei conexiuni individuale era prea mare, astfel că au început să împartă conexiunile și să își construiască propriile rețele.
De la câteva apartamente, cablurile au început să treacă între etaje, apoi între blocuri, iar rețelele s-au extins treptat la nivelul cartierelor.
Una dintre probleme era însă distanța dintre clădiri. Pentru ca un cablu să ajungă de pe un acoperiș pe altul era nevoie de o greutate suficient de mare pentru a putea fi aruncată.
Soluția găsită de tineri era cartoful.
Roxana Ardelean povestește pentru BBC că făceau o gaură într-un cartof cu ajutorul unei șurubelnițe, treceau cablul prin el și apoi îl aruncau către blocul vecin.
„Făceam o gaură cu o șurubelniță. Treceai cablul prin cartof, apoi îl aruncai spre a doua clădire și sperai să nimerești”, își amintește Roxana Ardelean în materialul BBC.
Metoda era atât de folosită încât tinerii ajunseseră să spună simplu: „Cartoful era rege.”
Dincolo de metoda improvizată de a trece cablurile între clădiri, fenomenul avea să ia amploare. Rețelele construite inițial pentru câțiva prieteni și vecini au început să conecteze tot mai mulți oameni.
Au apărut astfel cunoscutele rețele de cartier, care s-au dezvoltat puternic în România la sfârșitul anilor ’90 și începutul anilor 2000.
În unele cazuri, rețelele au ajuns să deservească sute sau chiar mii de utilizatori. Administratorii cumpărau o conexiune la internet și o distribuiau mai departe prin cablurile trase între apartamente și blocuri.
Pe măsură ce cererea a crescut, unele dintre aceste mici rețele s-au transformat în afaceri locale, iar ulterior o parte dintre ele au fost cumpărate sau integrate în rețelele unor furnizori mai mari.
BBC prezintă aceste rețele construite de tineri drept o parte importantă a poveștii prin care România a ajuns să dezvolte o infrastructură de internet fix foarte rapidă și accesibilă comparativ cu multe alte state europene.
România este astăzi cunoscută pentru vitezele ridicate ale conexiunilor fixe și pentru costurile relativ reduse ale serviciilor broadband, însă începuturile acestei dezvoltări au arătat foarte diferit de infrastructura actuală.
În multe cartiere din București și din alte orașe, accesul la internet s-a construit inițial de jos în sus, prin inițiativele unor tineri pasionați de calculatoare, care conectau apartamente și blocuri cu resursele pe care le aveau la dispoziție.
Iar uneori, pentru ca un cablu să ajungă la blocul de vizavi, era nevoie doar de suficientă precizie și de un cartof.
Despre autorul articolului.
Corina Hrom este jurnalist și co-fondatoare Kam Kam Media. Realizează interviuri, reportaje și formate video cu antreprenori români și moldoveni din UK și diaspora, cu focus pe claritate, context și impact real. Lucrează la intersecția dintre presă, PR și storytelling strategic, transformând poveștile în conținut care construiește încredere și vizibilitate pe termen lung.
