Piața imobiliară românească, redusă la tăcere

Sistemul informatic al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) din România a fost paralizat în urma unui atac cybernetic major. Acesta a blocat tranzacțiile imobiliare din întreaga țară și a readus în prim-plan vulnerabilitățile cronice ale infrastructurii digitale a statului român.

Deși autoritățile susțin că datele sunt în siguranță și că există copii de rezervă offline, experții avertizează că incidentul reprezintă un semnal de alarmă cu privire la subfinanțarea securității cibernetice în instituțiile publice din România.

Atacul, produs pe 14 iulie, a scos din funcțiune platforma e-Terra, sistemul fără de care nu pot fi emise extrase de carte funciară, nu pot fi autentificate contracte imobiliare de vânzare-cumpărare, nu pot fi înscrise ipoteci și nu pot fi realizate intabulări. Practic, întreaga piață imobiliară din România a fost pusă pe pauză!

Situația este cu atât mai sensibilă cu cât blocajul a intervenit chiar înainte de 1 august, data de la care TVA pentru locuințele noi urmează să crească de la 9% la 21%. Pentru cumpărătorii care trebuie să finalizeze tranzacțiile până la sfârșitul lunii iulie, întârzierea poate însemna costuri suplimentare de până la 14.000 de euro.

Potrivit informațiilor apărute pe forumurile frecventate de hackeri și “infractori” cibernetici, atacatorul – cunoscut sub pseudonimul ByteToBreach și asociat anterior cu compromiterea portalului de e-guvernare al Suediei, a pătruns în sistemele ANCPI folosind credențiale valide, după care a încercat să extorcheze instituția.

După eșecul tentativei de șantaj, acesta susține că a șters bazele de date, documente interne, credențiale ale angajaților și copii ale codului-sursă pentru sisteme precum e-Terra și RENNS.

Hackerul a publicat inclusiv un mesaj provocator pe un forum de specialitate, afirmând că deține date ale cetățenilor români, copii ale serverelor GitLab și chiar o versiune a propriului program ransomware. Pe Dark Web, acesta s-a lăudat și că ar fi încercat să elimine copiile de rezervă, pentru a împiedica restaurarea sistemelor.

Autoritățile române au confirmat atacul cibernetic, după ce inițial au invocat doar „probleme tehnice”. ANCPI susține însă că datele administrate nu au fost compromise și că instituția dispune de copii offline ale bazelor de date, ceea ce a permis începerea procesului de reconstrucție a infrastructurii informatice, aflat acum în desfășurare. Site-ul instituției a fost repus între timp în funcțiune, iar rețeaua este refăcută, practic, de la zero.

“Reparații” extinse care iau timp

În prezent, infrastructura informatică a ANCPI se află într-un amplu proces de reinstalare și consolidare. Echipele tehnice ale instituției, împreună cu specialiști în securitate cibernetică, desfășoară activități de restaurare, verificare și întărire a măsurilor de protecție, astfel încât serviciile să fie reluate în condiții de maximă siguranță.

ANCPI a anunțat că reluarea funcționării aplicațiilor și serviciilor informatice se va realiza etapizat, pe măsură ce fiecare componentă este verificată, securizată și validată din punct de vedere al securității cibernetice, astfel încât funcționarea acestora să se desfășoare în condiții de maximă siguranță și stabilitate. Pe durata acestor lucrări de remediere și securizare, serviciile rămân momentan indisponibile.

ANCPI va informa publicul cu privire la evoluția acestuia și recomandă cetățenilor, partenerilor instituționali și reprezentanților mass-media să utilizeze exclusiv informațiile transmise prin canalele oficiale ale instituției.

Un atac aparent banal, cu efecte devastatoare

Specialiștii în securitate cibernetică consultați de Ziarul Financiar consideră că incidentul nu a fost rezultatul unei tehnologii sofisticate, ci al exploatării unor vulnerabilități elementare.

Marc Bălășescu, co-fondator al companiei Intrudify, afirmă că gravitatea unui atac nu este dată de complexitatea sa tehnică, ci de impactul asupra infrastructurilor critice.

„Când se oprește registrul proprietății, se oprește o piață întreagă.”

La aceeași concluzie a ajuns și Andrei Avădănei, CEO Bit Sentinel, care a explicat faptul că traseul atacatorului a indicat existența unor probleme clasice: rețele insuficient segmentate, servere expuse, copii de siguranță accesibile din rețea și gestionarea deficitară a credențialelor, incluzând lipsa de actualizări de securitate (“patches”) la zi.

Cu alte cuvinte, spun experții, nu a fost nevoie de un „geniu informatic”, ci doar de exploatarea unor breșe cunoscute și necorectate.

În opinia acestora, dezvoltarea inteligenței artificiale amplifică și mai mult riscul. Dacă în trecut transformarea unei vulnerabilități într-un atac funcțional putea dura luni de zile, astăzi același proces poate fi realizat în câteva minute, reducând dramatic timpul de reacție și apărare cibernetică a organizațiilor.

Notari, bănci și dezvoltatori, în blocaj

Consecințele incidentului s-au propagat imediat în economie.

Notarii nu mai pot autentifica acte de vânzare, nu mai pot emite extrase de carte funciară și nu mai pot înscrie ipoteci.

Băncile nu pot acorda credite garantate cu ipotecă, dezvoltatorii nu își pot finaliza vânzările, iar cetățenii nu își pot înregistra drepturile de proprietate.

„Sunt notar. De marți [14 iulie] nu mai pot emite un extras de carte funciară, nu mai pot autentifica o vânzare și nu mai pot înscrie o ipotecă”, a relatat public notarul Ana Stan.

Brokerii imobiliari afirmă că, deocamdată, majoritatea tranzacțiilor sunt doar reprogramate, însă avertizează că prelungirea blocajului poate produce efecte financiare importante și poate afecta întregul lanț economic format din cumpărători, vânzători, agenții imobiliare, bănci, notari și dezvoltatori. 

Investiții de sute de milioane în digitalizare, dar aproape nimic în securitate

Una dintre cele mai mari controverse generate de acest incident privește investițiile făcute de ANCPI în infrastructura informatică.

O analiză realizată de Ziarul Financiar arată că, în aproape două decenii, instituția a cheltuit aproximativ 710 milioane de lei pentru proiecte IT și digitizarea arhivelor. Însă, din această sumă, doar sub 1,6 milioane de lei au fost alocați explicit securității cibernetice – ceea ce reprezintă aproximativ 0,2% din totalul investițiilor.

Experții consideră că această disproporție explică, în mare măsură, vulnerabilitatea sistemului și ridică întrebări privind modul în care sunt prioritizate investițiile în infrastructurile digitale ale statului.

În paralel, aceștia critică și lipsa de transparență în comunicarea publică. Spre deosebire de companiile private, obligate să raporteze rapid incidentele de securitate, instituțiile publice tind să invoce inițial „defecțiuni tehnice”, întârziind recunoașterea naturii reale a atacurilor și alimentând incertitudinea pieței.

Un semnal de alarmă pentru întreaga administrație din România

Deși autoritățile dau asigurări că bazele de date pot fi recuperate din copiile offline, cazul ANCPI evidențiază dependența tot mai mare a economiei de infrastructurile digitale și costurile uriașe pe care le poate genera compromiterea lor.

Incidentul demonstrează că, într-o administrație în care digitalizarea avansează mai rapid decât investițiile în securitate cibernetică, un singur atac poate bloca simultan servicii publice esențiale, tranzacții de sute de milioane de euro și activitatea a mii de profesioniști din întreaga țară.

Incidente de acest tip invită la discuții extinse despre necesitatea schimbării legislației privind obligativitatea instituțiilor de stat și private de a-și securiza cibernetic sistemele digitale, incluzând penalizări semnificative pentru acei jucători de pe piață care nu respectă aceste reguli.