În fiecare zi a anului s-au scris pagini de istorie. Am răsfoit calendarul și am ales câteva dintre evenimentele care au lăsat urme în timp.

1543 – Maria Stuart este încoronată regină a Scoției la numai nouă luni

Coroana Scoției ajungea pe capul unui copil la 9 septembrie 1543. Maria Stuart, fiica regelui Iacob al V-lea, a fost încoronată la Castelul Stirling la numai nouă luni, după ce devenise regină la doar șase zile de la naștere, în urma morții tatălui său. Pentru că era mult prea mică pentru a conduce, Scoția a fost guvernată în numele ei de regenți. Viața Mariei Stuart avea să rămână strâns legată de rivalitățile politice și religioase ale Europei secolului al XVI-lea, iar destinul ei avea să se încheie în 1587, când a fost executată din ordinul verișoarei sale, Elisabeta I a Angliei.

1739 – Începe cea mai mare revoltă a sclavilor din coloniile britanice continentale

În Carolina de Sud, un grup de aproximativ 20 de africani înrobiți s-a adunat în apropierea râului Stono și a pornit spre sud, în direcția Floridei spaniole, unde exista perspectiva obținerii libertății. Pe traseu, grupului i s-au alăturat alți oameni înrobiți, iar revolta s-a transformat într-o confruntare violentă cu autoritățile coloniale. Evenimentul din 9 septembrie 1739, cunoscut drept Rebeliunea Stono, este considerat cea mai mare revoltă a sclavilor din coloniile britanice continentale înainte de Revoluția Americană și a determinat ulterior adoptarea unor legi și mai restrictive împotriva populației înrobite.

1743 – Copiii iobagilor români din Transilvania primesc dreptul de a merge la școală

Educația era departe de a fi accesibilă tuturor în Transilvania secolului al XVIII-lea, iar statutul social putea decide inclusiv dacă un copil avea sau nu posibilitatea să învețe. La 9 septembrie 1743, printr-un rescript al împărătesei Maria Terezia, copiii iobagilor români din Transilvania primeau dreptul de a frecventa școala. Măsura trebuie privită în contextul unei societăți în care majoritatea populației rurale avea acces limitat la educație și în care școala era strâns legată de structurile sociale și confesionale ale epocii. Dreptul acordat nu însemna că școala devenea peste noapte accesibilă tuturor copiilor, însă deschidea oficial o posibilitate care până atunci fusese puternic limitată.

1776 – Este adoptată oficial denumirea „United States of America”

Independența fusese declarată cu două luni înainte, dar noul stat american încă era numit în documentele Congresului „United Colonies”. La 9 septembrie 1776, Congresul Continental a decis ca această formulă să fie înlocuită oficial cu „United States of America”. Numele apăruse deja anterior, inclusiv în Declarația de Independență, însă hotărârea Congresului l-a consacrat ca denumire oficială în actele instituției. Statele Unite își câștigau astfel nu numai independența politică, ci și numele sub care aveau să fie cunoscute în lume.

1839 – John Herschel realizează o fotografie pe sticlă

Experimentele fotografice se aflau încă la început când astronomul și omul de știință britanic John Herschel a demonstrat că o imagine fotografică putea fi obținută folosind sticla ca suport. Herschel a avut o contribuție mult mai largă la dezvoltarea fotografiei: a introdus termenii „photography”, „negative” și „positive” în vocabularul domeniului și a descoperit proprietățile hiposulfitului de sodiu, devenit ulterior un important agent de fixare fotografică. Experimentele sale din 1839 au contribuit la transformarea unei invenții aflate la început într-o tehnologie care avea să schimbe felul în care oamenii păstrează și transmit imagini.

1892 – Este descoperit un nou satelit al planetei Jupiter

Privind prin telescopul Observatorului Lick din California, astronomul Edward Emerson Barnard a descoperit la 9 septembrie 1892 un corp ceresc necunoscut care orbita Jupiter. Satelitul avea să primească numele Amalthea și a fost primul satelit al planetei descoperit după cele patru observate de Galileo Galilei în 1610. Descoperirea lui Barnard mai are o particularitate: Amalthea este considerat ultimul satelit planetar descoperit prin observație vizuală directă, fără ajutorul fotografiei. Dezvoltarea noilor tehnologii astronomice avea să schimbe curând radical modul în care erau căutate obiectele îndepărtate ale Sistemului Solar.

1947 – Un fluture de noapte intră în istoria informaticii drept „computer bug”

În timp ce inginerii lucrau la calculatorul Harvard Mark II, o defecțiune a fost urmărită până la unul dintre releele aparatului. Acolo au găsit un fluture de noapte prins între componente. Insecta a fost scoasă și lipită în jurnalul tehnic, lângă celebra observație „first actual case of bug being found”. Evenimentul din 9 septembrie 1947 este asociat adesea cu Grace Hopper, care făcea parte din echipa care lucra cu Mark II, deși jurnalul nu stabilește că ea ar fi fost persoana care a găsit insecta. Nici termenul „bug” nu s-a născut atunci: era folosit pentru defecțiuni tehnice cu mult înainte. Povestea a devenit însă una dintre cele mai cunoscute anecdote din istoria informaticii, tocmai pentru că, de data aceasta, „bug-ul” era unul cât se poate de real.

Unele evenimente au schimbat cursul istoriei, altele au influențat politica, știința, cultura sau viața de zi cu zi. Fiecare dintre ele demonstrează că o singură zi din calendar poate lăsa o amprentă care se păstrează peste secole.