Până acum am văzut din ce este alcătuită comunicarea și am luat, pe rând, cele șase elemente ale sale. Știm cine transmite mesajul, cine îl primește, ce se transmite, prin ce canal, ce rol are feedbackul și cât de mult poate conta contextul.

Și totuși, comunicarea nu funcționează întotdeauna așa cum ne-am dori.

Spunem ceva, iar celălalt înțelege altceva. Scriem un mesaj care nouă ni se pare foarte clar, dar primim un răspuns care ne face să ne întrebăm: „Dar eu asta am spus?”

De ce apar neînțelegerile?

Unul dintre motive este că între ceea ce vrem să transmitem și ceea ce înțelege celălalt există mai multe etape.

Să ne imaginăm o situație simplă. Îi spui cuiva: „Bine, fă cum vrei.”

Pentru tine poate însemna că ești de acord cu alegerea lui. Pentru celălalt poate suna a reproș, ironie sau supărare. Cuvintele sunt aceleași, însă sensul pe care fiecare îl atribuie mesajului poate fi diferit.

Asta se întâmplă pentru că nu comunicăm doar cu ajutorul cuvintelor. Tonul vocii, expresia feței, gesturile, relația dintre cei doi, experiențele anterioare și contextul în care are loc conversația pot influența felul în care un mesaj este interpretat.

Uneori problema poate apărea chiar înainte ca mesajul să fie transmis. Știm ce vrem să spunem, dar nu găsim cuvintele potrivite. Alteori mesajul este clar pentru noi, însă receptorul îl interpretează prin propriile experiențe, cunoștințe sau așteptări.

Pot interveni și lucruri aparent banale. Un zgomot puternic ne poate împiedica să auzim corect. O conexiune slabă poate întrerupe o conversație. Un mesaj scris poate fi citit pe un ton diferit de cel pe care ni l-am imaginat. Oboseala, graba sau lipsa atenției pot schimba și ele felul în care primim sau transmitem un mesaj.

În teoria comunicării, astfel de factori care pot perturba transmiterea sau înțelegerea unui mesaj sunt adesea grupați sub termenul de zgomot. Iar zgomotul nu înseamnă doar sunet. Poate fi fizic, psihologic, semantic sau poate apărea chiar din diferențele dintre oameni.

Vom reveni separat asupra acestor tipuri de zgomot și asupra altor bariere ale comunicării. Deocamdată este suficient să înțelegem că simplul fapt că un mesaj a fost transmis nu garantează că el a fost și înțeles așa cum și-a dorit emițătorul.

Dacă ar fi să reținem o singură idee din acest articol, aceasta ar fi:

Neînțelegerile apar atunci când există o diferență între ceea ce emițătorul intenționează să transmită și ceea ce receptorul înțelege din mesaj.

Dar dacă mesajul transmis și mesajul înțeles nu sunt întotdeauna același lucru, apare o nouă întrebare:

Ce putem face pentru ca o comunicare să fie reușită?

Despre asta vom vorbi în articolul următor.