Conform Gov.uk, România are una dintre cele mai mari populații de cai din Uniunea Europeană, cu aproximativ 500.000–520.000 de cai, în funcție de anul raportării. Printre cele mai cunoscute rase se află Calul de Sport Românesc, Huțul și Lipițanul. Populația de cai semisălbatici din Pădurea Letea este una impresionantă. În Regatul Unit trăiesc aproximativ 800.000–850.000 de cai, ceea ce îl face una dintre cele mai mari comunități ecvestre din Europa.

Cu astfel de date, am dorit să aduc în atenția publicului român modul în care interacțiunea cu caii poate schimba felul în care oamenii gândesc, simt și interacționează cu ceilalți.

Cercetările contemporane arată că aceste animale pot recunoaște expresiile faciale umane, își amintesc experiențele anterioare cu oamenii și răspund la emoțiile și limbajul corporal. Din aceste cauze, ei sunt utilizați în programe de leadership și terapie psihologică, unde oferă feedback imediat și non-verbal asupra comportamentului uman.

Studiul pe care îl analizez astăzi este un studiu calitativ de dimensiune redusă, realizat în 2025 cu doar opt lideri din Malaezia. Această cercetare a urmărit acești opt lideri timp de 12 luni după participarea la un program de leadership asistat de cai, desfășurat pe parcursul a cinci zile, pentru a observa dacă lecțiile învățate s-au menținut în timp.

Cele trei teme principale identificate de cercetători au fost: conștientizarea corporală și de sine, transformarea comportamentală și relații bazate pe încredere, nu autoritate.

Ideea centrală a cercetării este că aceste animale oferă un feedback imediat și non-verbal. Ei răspund la postura călărețului, la energia pe care o transmite, la starea emoțională și la consecvența comportamentului lui, nu la cuvintele pe care le folosește. Cu alte cuvinte, caii reacționau la autenticitatea participanților, nu la rolul sau statutul lor.

Participanții au observat că atunci când erau tensionați, nerăbdători sau încercau să forțeze lucrurile, caii deveneau adesea mai puțin receptivi. Atunci când erau calmi, prezenți și mai intenționați în acțiunile lor, caii răspundeau diferit. Această experiență i-a ajutat să observe comportamente proprii pe care înainte nu le conștientizau și să privească autocunoașterea ca bază pentru leadership. Autocunoașterea, în această situație, a presupus reglarea emoțională, limbajul non-verbal și stilul comunicării non-verbale.

Acest program de leadership asistat de cai a presupus adoptarea calmului și răbdării, răspunsuri conștiente la stres și la situații dificile, dezvoltarea capacității de a deveni conștienți de propriile răspunsuri emoționale și de a gestiona mai eficient frustrarea.

Una dintre cele mai importante concluzii ale acestei cercetări este că încrederea nu se poate forța. Un cal nu răspunde pozitiv și nu cooperează prin presiune sau forță.

Cei opt lideri au învățat că încrederea se construiește treptat prin consecvență, calm, comunicare autentică și respect. Cu alte cuvinte, nu statutul de lider sau de „călăreț” a contat, ci relația construită cu calul.

După program, participanții au descris, în cele 12 luni post-program, schimbări precum: folosirea mai puțin a autorității impuse, ascultare mai activă, mai multă empatie și o abordare mai colaborativă.

Spre deosebire de un curs tradițional de leadership, având în vedere că aceste animale oferă un feedback direct asupra comportamentului, participanții au putut observa imediat consecințele propriilor acțiuni. Acest lucru a făcut ca învățarea să fie mai profundă, deoarece nu doar au auzit despre anumite principii, ci le-au experimentat personal.

Studiul oferă o perspectivă valoroasă asupra experiențelor participanților și impactului pe care interacțiunea cu un cal îl poate avea în dezvoltarea personală, dar nu demonstrează că programele asistate de cai produc aceleași rezultate pentru toate persoanele, fiind un studiu calitativ de mici dimensiuni.

În final, întrebarea pe care o ridică această cercetare este: ce ar mai rămâne din leadershipul pe care îl practicăm dacă persoana din fața noastră nu ar putea fi influențată de funcția, titlul sau autoritatea noastră, ci doar de autenticitatea comportamentului nostru?

Definiții importante conform American Psychological Association

American Psychological Association. (n.d.). Authenticity. În APA Dictionary of Psychology. https://dictionary.apa.org/authenticity

„În psihoterapie și consiliere, autenticitatea reprezintă sinceritatea și grija manifestate de psihoterapeut sau consilier printr-o atitudine firească și apropiată, pe care clientul o percepe ca fiind expresia persoanei reale, și nu doar a unui profesionist care își interpretează rolul profesional.

În existențialism, autenticitatea este un mod de a fi pe care oamenii îl pot atinge prin acceptarea responsabilității pe care o implică libertatea de a alege, asumarea consecințelor propriilor decizii și nevoia de a-și construi propriile valori și propriul sens al vieții într-un univers lipsit de un sens prestabilit.”

Studiul integral:

Jamaludin, N. A., Abdullah, A. G. K., & Mohd Yusof, H. (2025). Equine-Assisted Learning and Leadership Transformation: An Exploratory Qualitative Study of Workplace Behavior. Behavioral Sciences, 15(1). https://doi.org/10.3390/bs15010012