Drona care a lovit în noaptea de 28 spre 29 mai un bloc de locuințe din Galați, rănind două persoane și provocând un incendiu, a fost identificată ulterior de autoritățile române ca fiind un aparat de tip Geran-2. Înainte însă ca raportul tehnic să fie făcut public, mai multe declarații politice și instituționale, inclusiv de la nivel european, au indicat deja Rusia ca responsabilă pentru incident.

În primele ore după impact, reacțiile au venit rapid. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis că „războiul de agresiune al Rusiei a depășit încă o limită”, după ce o dronă a lovit o zonă dens populată din România și a rănit civili „pe teritoriul Uniunii Europene”. Declarația a fost făcută pe 29 mai, înainte ca autoritățile române să prezinte public concluziile tehnice finale privind fragmentele recuperate.

NATO a reacționat, la rândul său, prin secretarul general Mark Rutte, care a anunțat că a discutat cu președintele României și a transmis solidaritatea Alianței. „NATO este pregătită să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat”, a declarat Rutte, mesajul fiind unul de descurajare și sprijin pentru România, într-un context regional tensionat.

Vladimir Putin a contestat rapid concluziile formulate de România și de liderii europeni. El a declarat că este „prea devreme” pentru a spune dacă drona care a lovit blocul din Galați era rusească și a susținut că originea aparatului nu poate fi stabilită fără o examinare completă a resturilor. De asemenea, a cerut României să transmită Moscovei fragmentele recuperate pentru o investigație proprie.

Ce spune Ucraina? Aici este interesant căci nu există, până acum, o declarație majoră a conducerii de la Kiev dedicată exclusiv incidentului de la Galați, comparabilă cu cele venite din partea României, NATO sau Rusiei.

În schimb, oficiali și surse ucrainene au încadrat incidentul în contextul atacului aerian rusesc desfășurat în acea noapte asupra infrastructurii din sudul Ucrainei. Unele relatări din presa ucraineană și apropiată Kievului susțin că explozia din România s-a produs în timpul unui atac rusesc asupra obiectivelor din zona Dunării.

În presa internațională au apărut și informații potrivit cărora drona ar fi putut fi deviată de sistemele de apărare sau de bruiaj electronic folosite în timpul atacului asupra Ucrainei, însă acestea sunt explicații tehnice și nu poziții oficiale definitive ale guvernului ucrainean.

Mai mult, Putin a sugerat că drona ar fi putut fi ucraineană, invocând precedente în care drone ucrainene au ajuns accidental în spațiul aerian al unor state NATO.

Ministerul Apărării Naționale a comunicat ulterior detalii tehnice despre aparatul prăbușit. Potrivit MApN, drona era de tip Geran-2, avea sistem de propulsie cu motor termic, componente electronice de navigație GNSS de tip KOMETA și o încărcătură explozivă de aproximativ 30 de kilograme echivalent TNT, detonată la impact.

Președintele Nicușor Dan a afirmat apoi că drona prăbușită la Galați este „Geran-2, de proveniență rusească”, aceasta fiind, potrivit lui, „concluzia fără dubiu a raportului tehnic finalizat” de specialiștii români.

Diferența dintre declarațiile din primele ore și concluziile tehnice prezentate ulterior rămâne importantă pentru înțelegerea cazului. Raportul tehnic răspunde la întrebarea privind tipul aparatului și caracteristicile componentelor recuperate. El nu prezintă public, în forma comunicată până acum, întregul lanț al deciziilor, traseului și circumstanțelor care au făcut ca drona să ajungă în blocul din Galați.

Generalul Gheorghe Maxim, comandant interimar al Statului Major al Apărării, a introdus această nuanță în explicațiile publice, afirmând că incidentul nu trebuie tratat simplist ca o lovitură directă asupra României, ci analizat în contextul războiului din Ucraina și al riscurilor pe care acesta le produce pentru statele din apropiere. Associated Press a relatat că oficialii români și NATO au urmărit drona, dar nu au interceptat-o din cauza timpului scurt și a riscurilor de angajare deasupra unei zone populate.

Asta nu schimbă gravitatea incidentului și nici faptul că România a fost lovită pe teritoriul său de un aparat militar identificat ca Geran-2. Dar arată că din punct de vedere instituțional, au existat două viteze: viteza reacției politice și viteza expertizei tehnice.

La nivel european, mesajele au fost formulate rapid în cheia responsabilității Rusiei pentru războiul din Ucraina și pentru riscurile generate la granița NATO. La nivel tehnic, autoritățile române au venit ulterior cu identificarea aparatului, a componentelor și a încărcăturii explozive.

Prin urmare, cazul de la Galați este și o problemă de apărare aeriană dar și un test de comunicare publică într-o situație de securitate în care fiecare cuvânt contează. Între concluzia tehnică, reacția politică și întrebările care rămân deschise despre traseul complet al dronei, momentul detectării, opțiunile de interceptare și succesiunea exactă a evenimentelor până la impact.