Procurorii federali germani susțin că suspectul plănuia prăbușirea statului român și instaurarea unui regim de tip nazist, folosind rețele de mesagerie pentru a recruta tineri români.

Germania a arestat, pe 30 iunie, un cetățean român suspectat că a încercat să pună bazele unei organizații teroriste de extremă dreaptă. Potrivit Parchetului Federal german (Generalbundesanwalt), ținta finală ar fi fost România: prăbușirea statului și instaurarea unei entități inspirate din modelul național-socialist.

Suspectul, identificat doar ca Nichita P., a fost reținut în regiunea Enz, landul Baden-Württemberg, de polițiști locali sprijiniți de forțe din Renania-Palatinat. Este considerat tânăr adult conform legii penale germane, având între 18 și 20 de ani la data faptelor.

Conform mandatului de arestare emis de Curtea Federală de Justiție, ancheta acoperă perioada de la începutul lui 2023. Nichita P. este suspectat că a încercat să fondeze, ca lider, o organizație teroristă străină și că a pregătit un act grav de violență împotriva siguranței statului.

Pentru recrutare, suspectul ar fi administrat două canale pe o platformă de mesagerie din Germania, orientate în special către tineri români. Procurorii susțin că, prin aceste canale, el și-ar fi îndemnat abonații să comită fapte grave: graffiti cu simboluri de extremă dreaptă, incitare la autovătămare în rândul tinerelor fete, atacuri incendiare asupra clădirilor folosite de migranți sau de comunitatea LGBTQ+, și chiar uciderea unor persoane pe care le considera subumane.

Ancheta mai arată că pe aceleași canale ar fi publicat instrucțiuni pentru fabricarea de otrăvuri, explozibili, cocteiluri Molotov și mașini capcană. Suspectul a fost adus în fața unui judecător de instrucție al Curții Federale de Justiție din Karlsruhe, care a decis punerea în executare a mandatului de arestare preventivă. Aceste acuzații provin exclusiv din comunicatele Parchetului Federal german. Suspectul beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar ancheta este în desfășurare.

Cazul readuce în atenție amploarea propagandei de extremă dreaptă direcționată către tinerii români, inclusiv cei aflați în afara țării. Recrutarea s-ar fi făcut țintit, pe canale online accesibile oricui, iar comunitățile românești din diaspora se numără printre publicurile expuse la acest tip de conținut extremist.