Uniunea Europeană are pe masă o propunere legislativă care urmărește să creeze un sistem comun de returnare a cetățenilor din afara UE care stau ilegal pe teritoriul Uniunii, cu reguli mai uniforme între state și instrumente noi pentru aplicarea deciziilor de returnare. Propunerea, inițiată de Comisia Europeană, este în procedură legislativă la Parlamentul European și Consiliu, iar Consiliul UE a stabilit deja o poziție de negociere în decembrie.

În esență, proiectul Comisiei (COM(2025) 101) vizează accelerarea și standardizarea proceselor de returnare, inclusiv prin instrumente comune și cooperare transfrontalieră mai rapidă, într-un context în care instituțiile UE argumentează că rata de executare a deciziilor de returnare este insuficientă și neuniformă între state.

Dosarul este însă contestat public de o coaliție de organizații pentru drepturile omului, care susține că unele măsuri discutate în negocierile politice,  inclusiv extinderea capacității de „detectare” și măsuri de tip raiduri/controale mai agresive, ar putea duce la supraveghere mai amplă, profilare și la „înghețarea” accesului la servicii esențiale (de exemplu, oameni care evită spitale sau școli de teamă să nu fie raportați).

Pentru românii din diaspora din Belgia și Franța, miza este una de context: chiar dacă românii sunt cetățeni UE și nu intră în categoria vizată direct de returnări, un regulament comun pe „enforcement” poate schimba practicile de control și colaborarea dintre instituții în teren (poliție, servicii, autorități locale), mai ales în comunități unde există familii mixte, parteneri non-UE sau angajați non-UE în industrii-cheie.

Următorul pas este negocierea între instituții (Parlament-Consiliu) pe forma finală a regulamentului, în cadrul procedurii 2025/0059(COD), iar evoluția merită urmărită pe canalele oficiale UE, unde se publică etapele și documentele de lucru.