Castinguri, deplasări și oameni necunoscuți. De ce cursul Claudiei Daj include un specialist în protecție personală?

Postat la: 21 oct. 2026

Vizualizari:3

Citeste in: 11 Min

Autor: Corina Hrom

Un casting într-un oraș necunoscut, o deplasare al cărei plan se schimbă sau o persoană care insistă după un refuz sunt situații pentru care încrederea în sine nu oferă întotdeauna suficiente răspunsuri. La City Models Brașov, cursul pentru modele dezvoltat de Claudia Daj, pregătirea va include și educație pentru siguranța personală. Claudiu Negrea, specialist în protecție personală, va explica participanților cum să identifice riscurile, să își stabilească limitele și să ia decizii care le reduc expunerea la pericol.

Colaborarea pornește de la o întrebare pe care Claudia Daj și-a pus-o în construirea proiectului. Ce ar trebui să știe un model atunci când trebuie să se descurce singur, fără un îndrumător alături?

Castingurile, ședințele foto și evenimentele presupun întâlniri cu persoane noi, uneori în locuri necunoscute. În asemenea contexte, pregătirea înseamnă și verificarea informațiilor înaintea unei deplasări, recunoașterea unei solicitări nepotrivite și posibilitatea de a refuza sau de a pleca atunci când situația o cere.

Cursanți City Models – Sursa photo: Claudia Daj

Acesta este rolul intervenției lui Claudiu Negrea în cadrul City Models Brașov. Specialistul propune o pregătire introductivă, practică și interactivă, axată pe prevenție, observarea mediului și reacții care evită escaladarea unui incident. Scenariile vor include atât situații profesionale, cât și împrejurări obișnuite din timpul călătoriilor sau al deplasărilor prin oraș.

În interviul de mai jos, Claudiu Negrea explică ce pot învăța participanții, unde sunt limitele unei asemenea intervenții și de ce educația pentru siguranță are un loc în pregătirea unui model.

1. Claudiu, din experiența ta ca specialist în protecție personală, care sunt principalele riscuri la care se pot expune tinerii aflați la începutul unei cariere în modeling? Cum îi vei învăța, în cadrul cursului City Models Brașov, să recunoască semnalele de alarmă și să prevină situațiile care le-ar putea pune siguranța în pericol?

Îți mulțumesc, Corina, pentru oportunitatea de a împărtăși câteva idei și perspective asupra temelor pe care le voi aborda în cadrul intervenției mele la cursul City Models Brașov.

Industria modelingului presupune mult mai mult decât apariții pe podium, ședințe foto sau participarea la evenimente. Este o profesie care poate implica deplasări frecvente, uneori internaționale, în orașe și țări necunoscute, interacțiuni cu persoane din medii culturale diferite și adaptarea rapidă la situații noi.

Din perspectiva mea, unul dintre cele mai importante riscuri pentru un tânăr aflat la începutul unei cariere în modeling este tocmai lipsa familiarității cu mediul în care urmează să își desfășoare activitatea.

O persoană poate ajunge într-un oraș despre care nu cunoaște aproape nimic: nivelul criminalității, zonele care ar trebui evitate, particularitățile transportului public, obiceiurile locale, legislația sau chiar limba vorbită. Această lipsă de informații poate crea vulnerabilități care nu au neapărat legătură cu industria modelingului, ci cu riscurile obișnuite ale vieții cotidiene.

Vorbim despre furturi, tâlhării, hărțuire stradală, înșelăciuni, transport nesigur, deplasări nocturne în zone necunoscute sau situații în care o persoană devine dezorientată și nu știe cui să solicite ajutor.

În domeniul protecției personale există un principiu esențial: securitatea începe cu mult înainte de apariția unui pericol.

Claudiu Negrea – City Models

De aceea, voi pune un accent deosebit pe conceptul de situational awareness, sau conștientizare situațională. Acesta reprezintă capacitatea de a percepe corect ceea ce se întâmplă în jurul nostru, de a înțelege semnificația anumitor comportamente sau împrejurări și de a anticipa posibila evoluție a unei situații.

Nu este vorba despre a trăi permanent în alertă sau despre a-i suspecta pe cei din jur, ci despre dezvoltarea unui nivel sănătos de atenție și discernământ.

De exemplu, atunci când te deplasezi într-un oraș necunoscut, este important să observi caracteristicile zonei, comportamentul persoanelor din apropiere, posibilitățile de deplasare și alternativele pe care le ai dacă apare o situație neprevăzută.

La fel de importantă este pregătirea deplasării: informarea asupra destinației, identificarea zonelor cu risc crescut, cunoașterea mijloacelor de transport sigure și a modalităților de contactare a serviciilor de urgență.

Există, desigur, și riscuri specifice industriei modelingului, precum întâlnirile profesionale insuficient verificate sau presiunile exercitate de anumite persoane. Acestea trebuie cunoscute și gestionate, însă consider că pregătirea pentru siguranța personală trebuie să fie mult mai amplă.

Obiectivul meu este ca participanții să înțeleagă că siguranța nu depinde exclusiv de mediul profesional în care activează, ci și de felul în care se informează, observă, anticipează și iau decizii în viața de zi cu zi.

2. În modeling, oportunitățile vin adesea la pachet cu întâlniri cu persoane necunoscute, castinguri, ședințe foto și deplasări. Cum va fi structurat cursul tău pentru a pregăti modelele pentru asemenea situații? Vor exista exerciții practice, simulări și tehnici prin care participanții să învețe să își stabilească limitele, să refuze solicitările nepotrivite și să reacționeze atunci când nu se simt în siguranță?

Abordarea mea pornește de la o regulă fundamentală în domeniul securității: prevenirea unui incident este întotdeauna preferabilă gestionării consecințelor sale.

În activitatea de Close Protection, evaluarea riscurilor, planificarea deplasărilor și cunoașterea mediului operațional reprezintă componente esențiale ale protecției. Aceste principii pot fi adaptate foarte eficient și pentru persoanele care nu au pregătire în domeniul securității.

Intervenția mea în cadrul City Models Brașov va fi una introductivă, cu un caracter practic și interactiv, structurată în jurul a trei etape: pregătirea înaintea deplasării, comportamentul preventiv în timpul acesteia și reacția adecvată în situații de risc.

În prima etapă, voi explica importanța documentării prealabile. Înainte de a călători într-o țară sau într-un oraș necunoscut, este recomandabil să cunoști particularitățile destinației: situația generală de securitate, riscurile infracționale, obiceiurile culturale, regulile locale, condițiile de transport și zonele în care este indicată o prudență sporită.

Vom discuta și despre măsuri simple, dar importante: verificarea traseului dintre aeroport și locul de cazare, utilizarea unor servicii de transport de încredere, păstrarea în siguranță a documentelor, pregătirea unor mijloace alternative de comunicare și informarea unei persoane de încredere asupra itinerarului.

A doua componentă va fi dedicată comportamentului preventiv în spațiile publice.

Vom analiza situații obișnuite: deplasarea pe stradă, utilizarea transportului public, așteptarea într-o gară sau într-un aeroport, orientarea într-o zonă necunoscută și gestionarea interacțiunilor cu persoane străine.

Un aspect important este evitarea distragerii excesive a atenției, de exemplu prin utilizarea permanentă a telefonului mobil sau prin izolarea auditivă completă față de mediul înconjurător, atunci când circumstanțele necesită atenție sporită.

Nu este nevoie să privim fiecare necunoscut ca pe o amenințare. Este însă util să recunoaștem comportamentele neobișnuite, încercările de distragere a atenției, apropierea insistentă sau situațiile în care posibilitățile noastre de retragere devin limitate.

A treia componentă va aborda reacția în fața unui risc identificat: păstrarea calmului, comunicarea fermă, evitarea escaladării, deplasarea către un spațiu sigur și solicitarea sprijinului atunci când este necesar.

Voi include și exemple de situații profesionale în care participanții trebuie să își stabilească limitele și să refuze solicitări nepotrivite. Însă accentul principal va rămâne pe siguranța personală în contexte cotidiene și în deplasări, nu exclusiv pe relațiile din interiorul industriei modelingului.

În măsura timpului disponibil, intenționez să folosesc scurte scenarii interactive. De exemplu: ce faci dacă ajungi seara într-un oraș necunoscut și transportul planificat nu mai este disponibil? Cum reacționezi dacă observi un comportament insistent sau suspect în transportul public? Ce decizii iei dacă te simți nesigur într-o anumită zonă?

Scopul acestor exerciții nu este simularea spectaculoasă a unor confruntări, ci dezvoltarea capacității de a analiza rapid o situație și de a alege o soluție care reduce expunerea la risc.

Nu îmi propun să transform această intervenție într-un curs de autoapărare fizică. Într-un interval scurt, consider mult mai important să ofer participanților principii de prevenție și instrumente de gândire pe care să le poată utiliza imediat.

În protecția personală, cea mai bună soluție nu este întotdeauna să știi cum să ieși dintr-o situație periculoasă, ci să fi luat din timp deciziile care te-au împiedicat să ajungi în ea.

3. Există o diferență între a afișa încredere în sine și a ști să gestionezi o situație de risc. Ce abilități concrete îți propui să dezvolți prin acest curs și cum vei evalua dacă participanții sunt pregătiți să le aplice? Care ar fi cele trei reguli esențiale de siguranță personală pe care ai vrea ca fiecare model să le rețină după această experiență?

Încrederea în sine este, fără îndoială, o calitate esențială în modeling. Ea se exprimă prin postură, atitudine, comunicare și capacitatea de a te prezenta cu naturalețe în fața celorlalți.

Dar există o diferență între a proiecta o imagine de încredere și a deține abilitățile necesare pentru a gestiona eficient o situație de risc.

Din perspectiva securității personale, adevărata încredere trebuie susținută de cunoaștere, atenție, autocontrol și capacitatea de a lua decizii corecte, inclusiv în condiții de stres.

Prin intervenția mea îmi propun să transmit participanților câteva abilități fundamentale: identificarea riscurilor, evaluarea mediului înconjurător, anticiparea situațiilor potențial periculoase și alegerea unor reacții proporționale cu circumstanțele.

Un obiectiv important este dezvoltarea capacității de a face diferența între un disconfort obișnuit, o situație neclară și o amenințare reală. Această distincție este esențială pentru a evita atât reacțiile exagerate, cât și ignorarea unor semnale relevante.

De asemenea, vreau să le transmit participanților că siguranța personală nu trebuie asociată cu frica, ci cu pregătirea și încrederea în propriile decizii.

În ceea ce privește evaluarea, pentru o intervenție introductivă nu consider relevantă o examinare formală. Prin întrebări și analiza unor scenarii practice, voi putea verifica dacă participanții au înțeles principiile prezentate și dacă pot identifica opțiuni mai sigure într-o situație dată. Aplicarea lor consecventă în viața reală ar necesita însă exercițiu și, ideal, pregătire suplimentară.

Dacă ar fi să sintetizez întreaga intervenție în trei reguli esențiale, acestea ar fi:

Prima regulă: Informează-te înainte de a pleca.

Nu călători într-un mediu necunoscut fără o minimă documentare. Cunoaște destinația, riscurile locale, particularitățile culturale, opțiunile de transport și modalitățile prin care poți solicita ajutor. O bună pregătire reduce considerabil incertitudinea și vulnerabilitatea.

A doua regulă: Fii conștient de ceea ce se întâmplă în jurul tău.

Dezvoltă-ți situational awareness. Observă mediul, oamenii și schimbările relevante din jurul tău. Evită distragerile inutile atunci când împrejurările impun atenție. Nu este necesar să fii permanent în alertă, dar este important să nu fii complet absorbit de propriile preocupări.

A treia regulă: Evită confruntarea și păstrează-ți opțiunile de siguranță.

Dacă identifici o situație potențial periculoasă, acționează din timp. Schimbă traseul, îndepărtează-te, caută un loc sigur sau solicită ajutor. Nu permite orgoliului, presiunii sociale sau dorinței de a părea curajos să te împingă într-o confruntare inutilă.

Dacă ar fi să transmit un singur mesaj participanților, acesta ar fi că siguranța personală nu este rezultatul norocului, ci al unui mod de a gândi și de a acționa.

Nu putem elimina toate riscurile și nici nu putem controla comportamentul celorlalți. Putem însă să ne informăm mai bine, să fim mai atenți la mediul în care ne aflăm și să luăm decizii care reduc probabilitatea de a deveni victimele unui incident.

Acesta este sensul colaborării mele cu City Models Brașov: completarea încrederii în sine, atât de importantă în modeling, cu o componentă de educație pentru siguranța personală, utilă nu doar în carieră, ci pe tot parcursul vieții.

Look confident. Be confident. Be aware.

 

  Cătălina Constantin – Model City M.              Claudia Daj – Fondator City M.                       Antonia Mazur – Model City M.

                                                

Last Updated: 21 octombrie, 2026

Despre autorul articolului.

Corina Hrom este jurnalist și co-fondatoare Kam Kam Media. Realizează interviuri, reportaje și formate video cu antreprenori români și moldoveni din UK și diaspora, cu focus pe claritate, context și impact real. Lucrează la intersecția dintre presă, PR și storytelling strategic, transformând poveștile în conținut care construiește încredere și vizibilitate pe termen lung.