România și Ungaria se confruntă cu o criză energetică provocată de seceta extremă și de nivelul record de scăzut al Dunării, care afectează răcirea centralelor nucleare și obligă autoritățile să reducă producția de energie. Situația a determinat măsuri de urgență în ambele țări, inclusiv restricții de consum și intervenții fără precedent pentru menținerea în funcțiune a reactoarelor.

În România, unul dintre reactoarele centralei nucleare de la Cernavodă a fost deja oprit, iar autoritățile încearcă să mențină în funcțiune cel de-al doilea reactor. Pentru a asigura debitul necesar de apă pentru răcire, forțele navale au efectuat o explozie controlată pe Dunăre, îndepărtând un prag de stâncă pentru a redirecționa apa către canalul de alimentare al centralei. Măsura ar urma să ofere câteva zile suplimentare de funcționare până la construirea unui baraj provizoriu.

Guvernul României a declarat stare de alertă energetică pentru luna august și a cerut populației și marilor consumatori să reducă utilizarea energiei electrice, în special în orele de vârf. În același timp, producția la uzinele Dacia și Ford a fost suspendată temporar pentru a diminua presiunea asupra sistemului energetic național.

Și Ungaria este afectată de scăderea dramatică a nivelului Dunării. Centrala nucleară Paks, care produce aproape jumătate din energia electrică a țării, funcționează la o capacitate mult redusă și riscă o oprire completă dacă nivelul apei va continua să scadă. Autoritățile de la Budapesta au făcut apel la companii și populație să reducă voluntar consumul de energie pentru a evita întreruperile de alimentare.

Criza nu afectează doar producția de electricitate. Nivelul foarte scăzut al Dunării îngreunează transportul fluvial, afectează aprovizionarea cu combustibili și materii prime și pune presiune asupra economiilor din Europa Centrală și de Est. În Serbia, producția hidrocentralelor a scăzut semnificativ, iar autoritățile monitorizează evoluția situației în lipsa unor precipitații importante prognozate pentru perioada următoare.

Experții avertizează că actualul episod de secetă și temperaturi extreme evidențiază vulnerabilitatea infrastructurii energetice europene în fața fenomenelor meteorologice extreme și a schimbărilor climatice, într-un moment în care cererea de energie rămâne ridicată.