Un bărbat din Liverpool ar fi supraviețuit unui accident rutier grav pentru a se trezi în spital în fața unei realități pe care nu o putea înțelege: soția însărcinată, cei doi copii și câinele pe care își amintea perfect că îi lăsase acasă nu existau, potrivit tuturor celor din jurul său. Povestea, readusă acum în atenție în Marea Britanie, este unul dintre cele mai neobișnuite cazuri cercetate de scriitorul din Liverpool Tom Slemen.

Cazul ar fi avut loc în Liverpool, în 1978. Bărbatul, căruia Slemen îi dă numele Steve Jones, avea 45 de ani și locuia în Childwall. În amintirile sale exista o viață de familie foarte clară: o soție însărcinată, o fiică de 15 ani pe nume Emma, un băiat de șapte ani, Damon, și un Great Dane numit Leo.

În ziua accidentului, Steve își amintea că revenise acasă de la serviciu, că fiul său îi arătase desenele făcute la școală și că familia se așezase la masă. Soția sa, aflată aproape de finalul sarcinii, ar fi început să aibă contracții, iar Steve ar fi urcat-o în mașină pentru a o duce la spital.

Pe Childwall Valley Road, în apropierea Fiveways Roundabout, mașina ar fi intrat în coliziune cu un camion și s-ar fi răsturnat. Steve și-ar fi pierdut cunoștința, iar ultima imagine pe care spunea că și-o amintește era cea a soției sale rănite în mașină.

Când s-a trezit, aproximativ o zi mai târziu, se afla în secția de neurologie a Walton Hospital și fusese supus unei intervenții chirurgicale la nivelul craniului. Prima sa întrebare ar fi fost despre soție și copilul nenăscut. Răspunsul primit avea să transforme accidentul într-o poveste mult mai greu de explicat.

Fratele său i-ar fi spus că nu avea nicio soție și niciun copil. Era, din câte știa întreaga familie, necăsătorit.

Steve ar fi insistat că familia sa exista și a încercat să demonstreze acest lucru. A sunat acasă, apoi o vecină. Femeia îl cunoștea și știa despre accident, însă nu îi cunoștea pe Emma și Damon și susținea că Steve nu avea propria familie.

Cel mai straniu episod relatat de Slemen ar fi avut loc chiar în spital. Steve susținea că fiica sa Emma venise să îl viziteze și îi adusese flori. Fata ar fi părăsit camera, iar când Steve a încercat să o urmeze, coridorul era gol. Lângă pat ar fi rămas însă buchetul și un bilețel semnat, potrivit relatării, de „Mum, Emma and Damon”. Acest element provine exclusiv din povestea lui Slemen și nu am găsit documente independente care să-i confirme existența.

După externare, Steve s-ar fi întors la casa din Childwall. Locuința era acolo și arăta așa cum și-o amintea, însă camerele copiilor erau goale. Nu existau hainele soției, obiectele ei personale sau cușca câinelui din grădină. Școala copiilor, medicul veterinar și persoanele despre care Steve credea că sunt rudele soției nu ar fi putut confirma existența acestora.

Bărbatul ar fi fost ulterior evaluat psihiatric și, în cele din urmă, ar fi părăsit Liverpool, orașul fiind asociat pentru el cu amintirile familiei despre care ceilalți susțineau că nu existase niciodată.

Slemen a interpretat povestea inclusiv prin ipoteza unei „realități paralele”, însă aceasta este o interpretare paranormală, nu o explicație demonstrată științific. Având în vedere că bărbatul suferise un traumatism cranian sever și o intervenție neurochirurgicală, relatarea nu permite stabilirea cauzei experiențelor descrise.

Există și un motiv suplimentar pentru prudență. Cercetătorul britanic David Clarke a analizat separat alte povești paranormale popularizate de Tom Slemen și notează că volumele sale sunt prezentate drept non-ficțiune, dar sunt în mare parte lipsite de referințe verificabile; în cel puțin un alt caz, Clarke a identificat elemente ale unei povești răspândite de Slemen pentru care nu exista suport factual. Acest lucru nu demonstrează că povestea lui Steve Jones este falsă, dar face cu atât mai importantă separarea relatării de faptele verificabile.