Sursa imagine: Kam Kam Media

Peste 1 milion de români, dar fără examen în limba română: ce s-a discutat în Parlamentul britanic?

Postat la: 28 apr. 2026

Vizualizari:171

Citeste in: 3 Min

Autor: Corina Hrom

Un eveniment dedicat introducerii examenului GCSE în limba română a avut loc ieri în Parlamentul Regatului Unit, în contextul unei inițiative lansate de jurnalista și istoricul britanic Tessa Dunlop. Demersul vine după o campanie publică începută de aceasta, care a atras atenția asupra faptului că, deși limba română este una dintre cele mai vorbite în Regatul Unit, ea nu este inclusă în lista limbilor pentru care elevii pot susține examenul GCSE.

Gareth Thomas, MP

Evenimentul a reunit profesori din școli britanice, reprezentanți ai sistemului educațional, cadre didactice de limbi străine, dar și participanți veniți din orașe precum Leeds. La discuții au fost prezenți și elevi români, care au vorbit despre impactul direct al acestei situații în parcursul lor educațional.

Gareth Thomas, deputat laburist pentru Harrow West, a ridicat problema tratamentului diferit aplicat comunităților: „Dacă guvernul vrea să le ofere ucrainenilor, pe bună dreptate, dreptul de a studia limba ucraineană, de ce nu și celorlalte comunități? (…) Au responsabilitatea de a răspunde nevoilor și aspirațiilor educaționale ale oamenilor din această țară.”

La nivel diplomatic, Laura Popescu, ambasadorul României în Regatul Unit, a vorbit despre dimensiunea comunității românești, estimată la peste un milion de persoane, și despre contribuția acesteia în mai multe domenii, de la sănătate și educație până la business și industrii creative. În același timp, a subliniat că limba română nu există ca opțiune în sistemul GCSE.

Un argument din zona educațională a fost adus de Dr Catherine Ames, care a atras atenția asupra unei diferențe între nivelurile de studiu: limba română poate fi studiată la universitate, inclusiv la University of Oxford, însă nu există posibilitatea susținerii unui examen GCSE. În intervenția sa, aceasta a spus că „Marea Britanie devine monolingvistică” și că studiul limbii materne este „o superputere”, descriind inițiativa drept „un pas mic în direcția bună”.

La eveniment a fost prezent și Ruslan Bolbocean, ambasadorul Republicii Moldova în Regatul Unit. Acesta a menționat că elevii moldoveni au opțiunea de a susține GCSE în limba rusă, dar nu și în limba română, ceea ce limitează alegerea limbii materne.

Un exemplu concret din sistem a fost oferit de Leeds Co-op Academy. Larissa Grec, elevă a școlii, a participat alături de colegul ei Edward Avadanei și de Caleb Dodd, Subject Leader pentru PSHE și Citizenship. Acesta a explicat că în cadrul instituției există opțiuni pentru mai multe limbi străine, însă limba română nu este inclusă, deși peste 200 de elevi români învață acolo.

Larissa a vorbit despre impactul direct asupra elevilor, aceasta a adăugat că opțiunea de a studia în limba română „Nu este doar încă o calificare (…) Este despre șanse egale (…) Vorbim o altă limbă (…) dar nu mi s-a oferit aceeași șansă ca altora.”

Inițiativa lansată de Tessa Dunlop include și o petiție publică, prin care se încearcă mobilizarea comunității și susținerea introducerii examenului GCSE în limba română. Demersul vine într-un context mai larg, în care sistemul educațional britanic este criticat pentru reducerea interesului față de studiul limbilor străine, în timp ce comunități numeroase rămân fără reprezentare în oferta educațională.

Nu există, în prezent, o cifră publică unică privind numărul elevilor români din școlile britanice, însă datele despre limba vorbită acasă și dimensiunea comunității arată că vorbim despre zeci de mii de copii și tineri pentru care limba română are relevanță directă.

Last Updated: 28 aprilie, 2026

Despre autorul articolului.

Corina Hrom este jurnalist și co-fondatoare Kam Kam Media. Realizează interviuri, reportaje și formate video cu antreprenori români și moldoveni din UK și diaspora, cu focus pe claritate, context și impact real. Lucrează la intersecția dintre presă, PR și storytelling strategic, transformând poveștile în conținut care construiește încredere și vizibilitate pe termen lung.