Sursa imagine: IA

Sursa imagine: IA

Părinții care își sperie copiii cu pedeapsa divină pot fi acuzați de abuz psihologic în Japonia

Postat la: 14 oct. 2026

Vizualizari:13

Citeste in: 2 Min

Autor: Corina Hrom

Părinții care își amenință copiii cu iadul, pedeapsa divină sau distrugerea pentru a-i obliga să respecte anumite credințe religioase pot fi considerați responsabili de abuz psihologic în Japonia. Autoritățile au stabilit că religia nu poate justifica intimidarea, constrângerea sau afectarea dezvoltării emoționale a minorilor.

Prevederile fac parte dintr-un ghid adoptat de Ministerul japonez al Sănătății, Muncii și Protecției Sociale în decembrie 2022, destinat instituțiilor responsabile de protecția copiilor. Documentul identifică mai multe comportamente care pot constitui abuz psihologic, inclusiv amenințarea repetată a unui copil cu expresii precum „Vei ajunge în iad” sau „Vei fi distrus”, folosirea imaginilor înfricoșătoare pentru impunerea credinței și obligarea minorilor să participe la activități religioase împotriva voinței lor.

Regulile vizează și situațiile în care părinții folosesc convingerile religioase pentru a limita accesul copiilor la educație, pentru a le influența forțat alegerea unei profesii sau pentru a le restrânge relațiile sociale.

Măsurile au apărut pe fondul preocupărilor privind copiii crescuți în familii aparținând unor organizații religioase stricte, inclusiv în urma mărturiilor unor persoane care au descris experiențe de constrângere și intimidare în copilărie.

Autoritățile japoneze fac însă o distincție între educația religioasă și abuz. Simpla prezentare a conceptului de iad sau transmiterea unor învățături religioase nu reprezintă automat abuz psihologic. Sunt vizate practicile prin care frica, amenințările și presiunea emoțională sunt folosite pentru a controla comportamentul copiilor. În aprilie 2024, Agenția japoneză pentru Copii și Familii a reafirmat că abuzul fizic sau psihologic asupra minorilor nu poate fi justificat prin convingeri religioase.

Ghidul nu reprezintă o interdicție generală a educației religioase, ci stabilește criterii pentru identificarea și gestionarea situațiilor în care practicile religioase pot încălca drepturile și interesele copiilor.

Last Updated: 14 octombrie, 2026

Despre autorul articolului.

Corina Hrom este jurnalist și co-fondatoare Kam Kam Media. Realizează interviuri, reportaje și formate video cu antreprenori români și moldoveni din UK și diaspora, cu focus pe claritate, context și impact real. Lucrează la intersecția dintre presă, PR și storytelling strategic, transformând poveștile în conținut care construiește încredere și vizibilitate pe termen lung.