Cercetătoarea română Ana-Maria Bucur a primit în Spania premiul pentru cea mai bună teză de doctorat în domeniul procesării limbajului natural (NLP), pentru o cercetare care folosește inteligența artificială pentru identificarea unor tipare asociate depresiei și altor probleme de sănătate mintală în conținutul publicat pe rețelele sociale.

Premiul a fost acordat de Societatea Spaniolă pentru Procesarea Limbajului Natural (SEPLN), în cadrul celui de-al 42-lea Congres Internațional al organizației, desfășurat la Universitatea din León, în Spania. Distincția pentru cea mai bună teză doctorală a ajuns anul acesta la cea de-a 25-a ediție.

Lucrarea Anei-Maria Bucur, intitulată „Computational Approaches to Mental Health Disorders Detection from Social Media Texts, Images and Videos”, analizează modul în care inteligența artificială poate identifica indicii asociate unor probleme de sănătate mintală pornind de la texte, imagini și videoclipuri publicate online.

Modelele dezvoltate în cadrul cercetării analizează limbajul și comportamentul online pentru a identifica tipare asociate depresiei, comportamentelor de autovătămare sau jocului de noroc patologic. Sistemele nu stabilesc însă un diagnostic și nu pot determina direct starea psihologică a unei persoane, ci sunt concepute ca instrumente de screening care pot furniza informații suplimentare specialiștilor.

În cazul textelor, algoritmii pot analiza frecvența cuvintelor, combinațiile dintre acestea, categoriile gramaticale, subiectele abordate, emoțiile exprimate și modificările acestor caracteristici în timp.

Cercetarea a identificat, de exemplu, diferențe statistice între limbajul folosit în postările persoanelor cu depresie și cel al persoanelor fără depresie. Utilizarea mai frecventă a pronumelor la persoana întâi poate fi asociată unei concentrări mai mari asupra propriei persoane, iar folosirea mai frecventă a verbelor la trecut poate apărea împreună cu tendința de a reveni repetat asupra anumitor experiențe. Utilizarea mai redusă a verbelor la viitor poate fi, de asemenea, asociată unor caracteristici întâlnite în depresie.

Ana-Maria Bucur a început să studieze această zonă în 2020, în perioada pandemiei, pe fondul creșterii problemelor de sănătate mintală și al accesului limitat la specialiști.

„Cred că tehnologia poate juca un rol important în facilitarea accesului la sprijin, cu condiția să fie utilizată ca instrument complementar, nu ca înlocuitor al evaluării profesionale”, a explicat cercetătoarea.

Teza a fost realizată în cadrul Școlii Doctorale Interdisciplinare a Universității din București, în cotutelă cu Universitat Politècnica de València, sub coordonarea profesorilor Liviu P. Dinu și Paolo Rosso. Universitatea din Valencia i-a acordat lucrării calificativul „Cum Laude”, iar Universitatea din București „Excelent – Summa Cum Laude”.

Ana-Maria Bucur este în prezent cercetător postdoctoral la Università della Svizzera italiana, în Lugano, Elveția, unde continuă să dezvolte modele computaționale pentru o mai bună înțelegere a proceselor asociate sănătății mintale. O direcție mai recentă a cercetării sale analizează inclusiv felul în care limbajul persoanelor care se confruntă cu probleme de sănătate mintală diferă în funcție de contextul cultural.