Editorial de prof. dr. Liviu Pandele, conducătorul Casei de Comerț Balcanice

Un magazin are nevoie de un angajat pentru câteva ore pe zi. Un restaurant de familie caută ajutor în intervalele aglomerate. O firmă de servicii are comenzi care nu justifică o normă întreagă. Sunt situații obișnuite, în care contractul cu timp parțial răspunde unei nevoi reale. Când costul fiscal al acestuia devine prea mare în raport cu activitatea desfășurată, angajarea legală este mai greu de susținut.

Aceasta este problema pe care o aducem în atenția Guvernului. Casa de Comerț Balcanică și Fundația pentru o Românie Modernă, condusă de Gabriel Răzvan Toader, solicită revizuirea fiscalității aplicabile contractelor cu timp parțial, cu obiectivul reducerii poverii de la 1 ianuarie 2027.

Discuția trebuie să pornească de la mecanismul fiscal concret. Pentru anumite venituri salariale situate sub pragul legal, contribuțiile sociale sunt supuse unei baze minime de calcul. Diferența față de contribuțiile aferente venitului efectiv este suportată de angajator. Așadar, problema nu se reduce la impozitul pe venit, ci privește și contribuțiile care măresc costul total al angajării.

Există excepții legale, inclusiv pentru elevi și studenți până la 26 de ani, anumite categorii de pensionari și persoane care îndeplinesc condițiile privind cumulul veniturilor din mai multe contracte. Nu toate contractele cu timp parțial sunt tratate identic, iar o analiză corectă trebuie să țină cont de aceste diferențe.

Pentru micile afaceri care nu beneficiază de excepțiile aplicabile, costul suplimentar poate influența direct decizia de angajare. Proprietarul calculează dacă veniturile obținute în acele ore acoperă salariul, contribuțiile și celelalte cheltuieli necesare funcționării.

O întreprindere mică are, de regulă, mai puține posibilități de a distribui creșterea costurilor între activități sau puncte de lucru. Chiria, energia, transportul și aprovizionarea trebuie plătite chiar și într-o lună cu încasări slabe. În acest context, o cheltuială suplimentară recurentă poate duce la amânarea unei angajări, reducerea programului sau renunțarea la o investiție.

Acestea sunt riscuri economice care trebuie evaluate, nu consecințe ce pot fi atribuite automat unei singure măsuri fiscale. Tocmai de aceea solicităm o analiză de impact. Guvernul trebuie să știe ce încasează din actualul mecanism, ce costuri generează pentru angajatori și cum influențează numărul contractelor declarate.

Munca cu timp parțial este necesară și din perspectiva angajatului. Există oameni care nu pot lucra opt ore pe zi din motive familiale sau personale și activități care au nevoie de personal doar în anumite intervale. Un cadru fiscal proporțional poate face mai ușoară întâlnirea dintre aceste nevoi.

În același timp, trebuie recunoscută problema folosirii abuzive a contractelor cu timp parțial. Declararea unui program redus atunci când persoana lucrează, în realitate, o normă întreagă afectează drepturile angajatului și concurența dintre firme.

O reformă trebuie să răspundă ambelor situații. Contractele autentice au nevoie de un tratament fiscal sustenabil, iar munca nedeclarată trebuie identificată prin controale eficiente. Evaluarea orelor efectiv lucrate și sancționarea abuzurilor sunt esențiale pentru ca flexibilitatea să nu devină o formă de evitare a obligațiilor.

Propunerea noastră este ca Executivul să pregătească un regim fiscal redus și proporțional pentru contractele cu timp parțial, cu aplicare de la 1 ianuarie 2027. Formula concretă trebuie stabilită prin consultarea organizațiilor patronale, a reprezentanților întreprinderilor mici și mijlocii, a specialiștilor fiscali și a reprezentanților angajaților.

Consultarea trebuie să clarifice baza de calcul, condițiile de aplicare, păstrarea protecției sociale și mecanismele de prevenire a abuzurilor. La fel de importantă este publicarea unei evaluări a impactului bugetar, astfel încât decizia să poată fi judecată pe date.

Termenul propus presupune o decizie rapidă și reguli comunicate din timp. Antreprenorii trebuie să își poată calcula cheltuielile, să discute cu angajații și să își pregătească activitatea pentru anul următor. Modificările anunțate în ultimul moment adaugă incertitudine unei probleme care cere predictibilitate.

Casa de Comerț Balcanică și Fundația pentru o Românie Modernă invită organizațiile patronale și profesionale să contribuie la acest demers cu exemple, calcule și propuneri. O solicitare comună este mai convingătoare atunci când arată concret unde apar dificultățile și ce soluții pot fi aplicate.

Statul are nevoie de contribuții pentru finanțarea serviciilor publice și a protecției sociale. Are însă nevoie și de angajatori care își permit să declare munca și să plătească aceste obligații în mod constant.

Acesta este echilibrul pe care îl cerem. Pentru câteva ore de muncă reale trebuie să existe o posibilitate legală de angajare pe care firma și angajatul să o poată susține. Revizuirea fiscalității contractelor cu timp parțial merită tratată ca o decizie despre funcționarea economiei, cu efecte asupra locurilor de muncă și asupra comunităților în care micile afaceri își desfășoară activitatea.