Peste 5.000 de dosare diplomatice din primii ani de după Revoluția din 1989 urmează să devină publice, într-o decizie care aduce în fața românilor informații despre mineriade, relația cu URSS și primele negocieri cu Occidentul.

Ministerul Afacerilor Externe a pus în transparență decizională, în data de 30 aprilie 2026, un proiect de hotărâre prin care 5.376 de dosare diplomatice, păstrate până acum în arhive, ies din zona restricționată și devin accesibile publicului. Materialele acoperă perioada 1990-1992, una dintre cele mai tensionate și mai puțin clarificate etape din istoria recentă a României.

Hotărârea prevede declasificarea tuturor informațiilor încadrate ca „secret de serviciu”, elaborate de Ministerul Afacerilor Externe în această perioadă. Documentele vor putea fi consultate, la cerere, de cetățeni români și străini, în condițiile legii arhivelor naționale. Anunțul a fost făcut de ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, care a explicat că aceste arhive au rămas peste trei decenii închise, deși și-au pierdut statutul de secret de stat de mai mult timp. Ulterior, ele au fost menținute ca secrete de serviciu, în urma unei reclasificări operate în 2012. Decizia actuală schimbă acest regim și deschide accesul către un fond arhivistic esențial pentru înțelegerea tranziției post-comuniste.

În aceste dosare se regăsesc referințe la momente-cheie ale începutului anilor ’90, de la alegerile din mai 1990 și mineriade până la vizita Regelui Mihai și corespondența diplomatică purtată cu Uniunea Sovietică. Apar și documente legate de reunificarea Germaniei și de repoziționarea externă a României într-un context geopolitic aflat în schimbare rapidă.

Volumul este considerabil. Cele 5.376 de dosare sunt organizate în 768 de mape de arhivă și ocupă aproximativ 100 de metri liniari de raft, ceea ce transformă această declasificare în cea mai amplă din perioada post-1989, după cele deja făcute publice pentru anii anteriori Revoluției. Autoritățile arată că informațiile nu mai pot afecta securitatea națională și au devenit relevante în principal din perspectivă istorică și de cercetare.

Accesul limitat la aceste date a lăsat loc, în timp, interpretărilor și suspiciunilor, iar deschiderea arhivelor oferă acum acces direct la surse oficiale care pot completa imaginea acelei perioade. O parte dintre informații rămân, însă, în afara acestui proces. Datele legate de cifrul de stat și securitatea ambasadelor vor fi analizate separat și vor urma o procedură distinctă înainte de o eventuală declasificare. Proiectul se află în dezbatere publică, iar propunerile pot fi transmise până la 10 mai 2026. Ministerul de Externe pregătește și etapele următoare, care includ digitalizarea și publicarea treptată a documentelor, astfel încât accesul să devină mai rapid și mai larg.

Anii ’90 au marcat începutul plecărilor masive din România, iar multe dintre deciziile politice și diplomatice din acea perioadă au influențat direct direcția țării și relația cu statele în care românii trăiesc astăzi. Accesul la aceste informații poate oferi un context mai clar asupra acelor ani și asupra modului în care s-au construit aceste legături.

În același timp, cercetătorii, jurnaliștii și profesioniștii români din afara țării câștigă acces la un set de surse care până acum a fost greu de explorat, dar care poate nuanța sau chiar schimba felul în care este înțeleasă tranziția României.