Sursa imagine: Inquam Photos / Octav Ganea - preluare Facebook stiripesurse.ro
Coiful de la Coțofenești și brățările dacice, prezentate la MNIR într-un eveniment dedicat presei, după repatrierea în România

Inquam Photos / Octav Ganea
Un eveniment de presă organizat astăzi, 21 aprilie 2026, la Muzeul Național de Istorie a României marchează revenirea în țară a Coifului de la Coțofenești și a două brățări dacice din aur, piese de patrimoniu recuperate după furtul din Olanda. Evenimentul, dedicat exclusiv reprezentanților mass-media, precede expunerea publică a artefactelor, programată începând cu 22 aprilie.
Repatrierea obiectelor are loc la mai bine de un an după jaful comis în ianuarie 2025 la Muzeul Drents din Assen, unde artefactele românești făceau parte din expoziția „Dacia, Tărâmul Aurului și Argintului”. Atunci, hoții au folosit explozibili pentru a pătrunde în muzeu și au sustras coiful și trei brățări de aur, într-o acțiune care a declanșat o amplă anchetă internațională.
După luni de investigații, autoritățile olandeze au anunțat la începutul lunii aprilie 2026 recuperarea coifului și a două dintre brățări, acestea fiind ulterior predate autorităților române. Artefactele sunt în stare foarte bună, cu excepția unor deteriorări minore, cu mențiunea că cea de-a treia brățară rămâne în continuare dispărută.
Evenimentul de la București marchează un moment simbolic. Autoritățile române au descris revenirea acestor piese drept o „reparație simbolică”, subliniind importanța lor istorică și culturală pentru patrimoniul național.
În cadrul prezentării de la MNIR, artefactele sunt aduse pentru prima dată în fața presei din România după recuperare, urmând ca publicul larg să le poată vedea într-o expoziție temporară organizată între 22 aprilie și 3 mai, în intervalul orar 10:00–18:00.
Coiful de la Coțofenești, datat în secolul IV î.Hr., este considerat una dintre cele mai valoroase piese ale tezaurului geto-dacic, fiind realizat din aur aproape pur și asociat, potrivit specialiștilor, unei elite conducătoare din acea perioadă.
Repatrierea și prezentarea acestor artefacte readuc în prim-plan vulnerabilitatea patrimoniului cultural, dar și importanța cooperării internaționale în recuperarea bunurilor de valoare istorică. Evenimentul de la MNIR deschide, totodată, o etapă nouă, în care piesele vor intra în proces de evaluare, restaurare și, posibil, în programe de expunere extinsă la nivel național.

Inquam Photos / Octav Ganea
Despre autorul articolului.

Corina Hrom este jurnalist și co-fondatoare Kam Kam Media. Realizează interviuri, reportaje și formate video cu antreprenori români și moldoveni din UK și diaspora, cu focus pe claritate, context și impact real. Lucrează la intersecția dintre presă, PR și storytelling strategic, transformând poveștile în conținut care construiește încredere și vizibilitate pe termen lung.

