În studiul „Expresivitatea facială spontană prezice dimensiunea și bogăția rețelei sociale din viața reală”, realizat de Eithne Kavanagh și colaboratorii (2026) și publicat în revista iScience, cercetătorii au ajuns la concluzia că expresivitatea facială spontană se corelează cu dimensiunea și calitatea rețelelor sociale umane. Această concluzie este susținută și de perspectiva ecologiei comportamentale (Behavioral Ecology View), conform căreia expresiile faciale comunică intenții, facilitează coordonarea socială și susțin cooperarea dintre indivizi.

Rețelele sociale bogate sunt asociate cu o stare de sănătate mai bună, o speranță de viață mai mare, un nivel crescut de cooperare, un acces mai bun la resurse și un succes reproductiv mai ridicat.

Din punct de vedere al evoluției, fețele umane ar fi evoluat de la simpla exprimare a emoțiilor către facilitarea cooperării și formarea relațiilor sociale. Dacă expresivitatea facială oferă avantaje evolutive, atunci selecția naturală ar putea favoriza indivizii mai expresivi.

Dar cum au fost măsurate expresiile faciale în acest studiu?

Expresivitatea a fost cuantificată pe baza frecvenței mișcărilor faciale, a duratei acestora și a diversității combinațiilor de mișcări faciale în cadrul conversațiilor reale. Aceste trei dimensiuni au fost combinate într-un singur indicator, numit scor de expresivitate facială.

Cercetătorii au analizat peste 6.000 de minute de conversații reale, implicând 1.039 de participanți, utilizând sistemul automatizat Facial Action Coding System (FACS).

Prima concluzie a cercetării a confirmat rezultatele studiilor anterioare, și anume că persoanele care își folosesc mai frecvent expresiile faciale în timpul conversațiilor sunt evaluate de necunoscuți ca fiind mai simpatice și mai agreabile după o primă interacțiune. Acest efect a fost observat atât la femei, cât și la bărbați.

Cu toate acestea, datele evidențiază diferențe semnificative între sexe. Femeile expresive tind să mențină rețele sociale mai extinse, mai diverse și mai bine integrate, în timp ce bărbații expresivi beneficiază în principal de relații apropiate, de tip unu-la-unu.

În cazul femeilor, un nivel mai ridicat de expresivitate facială a fost asociat cu rețele sociale mai extinse, o diversitate mai mare a relațiilor sociale și o integrare mai puternică în mai multe grupuri sociale.

Pe parcursul cercetării, atât bărbații, cât și femeile cu un nivel ridicat de expresivitate facială aveau un număr mai mare de relații apropiate, individuale (one-to-one). Însă doar femeile expresive prezentau un număr mai mare de relații bazate pe apartenența la grupuri. Această observație indică faptul că expresivitatea facială este deosebit de importantă pentru construirea relațiilor apropiate, indiferent de sex, însă avantajele în dezvoltarea și menținerea relațiilor de grup apar în special la femei.

Dacă până acum cercetările abordau expresivitatea facială în principal ca pe un indicator al stărilor emoționale, acest studiu este important deoarece schimbă perspectiva, analizând beneficiile sociale ale expresivității faciale.

Limitările studiului sunt date de faptul că relația identificată este una corelațională, nu cauzală. Astfel, este posibil ca persoanele cu rețele sociale mai bogate să devină mai expresive, și nu neapărat ca expresivitatea facială să conducă la dezvoltarea unor rețele sociale mai extinse. Prin urmare, studiul nu poate demonstra existența unei relații de cauzalitate între expresivitatea facială și bogatia rețelelor sociale. De asemenea, deși cercetarea a fost realizată pe un eșantion numeros (1.039 de participanți), iar datele au fost colectate și analizate obiectiv cu ajutorul sistemului FACS, rezultatele nu pot fi generalizate fără replicarea studiului în culturi diferite de cea occidentală.

Prin concluzia că persoanele mai expresive facial sunt percepute mai pozitiv încă de la primele interacțiuni sociale, studiul ne invită să reflectăm asupra propriei expresivități faciale și asupra modului în care aceasta influențează interacțiunile noastre sociale de zi cu zi.

Studiul: Kavanagh, E., Balabanova, A., Rollings, J., Dunbar, R. I., Whitehouse, J., & Waller, B. M. (2026). Spontaneous facial expressivity predicts real-world social network size and richness. iScience, 29(6).

https://doi.org/10.1016/j.isci.2026.115972