Guvernul Germaniei a adoptat un plan în zece puncte pentru combaterea fraudelor cu beneficii sociale și a rețelelor care exploatează persoane vulnerabile, cu un accent special asupra abuzurilor asociate migrației din alte state ale Uniunii Europene. Românii și bulgarii apar în unele dintre schemele semnalate de autoritățile locale, însă noile măsuri nu prevăd expulzarea automată a cetățenilor români care fraudează sistemul.

Planul a fost aprobat de Cabinetul federal pe 23 septembrie și a fost elaborat de Ministerul Muncii și Ministerul de Interne. Autoritățile vor să îmbunătățească schimbul de informații între Jobcenter, serviciile sociale, autoritățile fiscale și poliție, astfel încât fraudele să poată fi identificate mai rapid.

Una dintre schemele care au atras atenția autorităților apare în special în orașe din regiunea Ruhr, precum Duisburg și Gelsenkirchen. Potrivit relatărilor din Germania, persoane vulnerabile din România și Bulgaria ar fi aduse în țară de rețele organizate, cazate uneori în condiții precare și înregistrate cu locuri de muncă fictive sau cu foarte puține ore lucrate. Ulterior sunt solicitate diferite beneficii sociale, iar o parte din bani ar ajunge la cei care controlează schema.

Autoritățile germane subliniază, astfel, că unele dintre persoanele aduse din Europa de Est pot fi ele însele victime ale exploatării, nu organizatorii fraudelor. Guvernul spune că obiectivul este atât protejarea sistemului social, cât și destructurarea modelelor de afaceri prin care persoane vulnerabile sunt exploatate.

Planul prevede și controale mai eficiente asupra muncii nedeclarate. Atunci când Jobcenter identifică suspiciuni de muncă la negru, informațiile ar urma să ajungă mai rapid la autoritățile vamale, iar angajatorii implicați pot fi trași la răspundere. Persoanele căutate în baza unor mandate de arest nu ar mai trebui să poată continua să primească beneficii sociale.

Guvernul intenționează, de asemenea, să intervină împotriva situațiilor în care cetățeni UE sunt înregistrați formal în Germania, deși în realitate nu mai locuiesc acolo, precum și împotriva contractelor de muncă fictive folosite pentru obținerea accesului la beneficii. Autoritățile locale din Ruhr au raportat astfel de situații inclusiv în cazul unor familii provenite din România și Bulgaria.

Un element important este însă diferența dintre combaterea fraudei și expulzarea din Germania. Planul guvernamental adoptat acum nu instituie o regulă prin care un român sau alt cetățean UE prins fraudând sistemul social să fie automat „trimis acasă”. Dreptul de ședere al cetățenilor UE este reglementat inclusiv de legislația europeană privind libera circulație, iar eventualele măsuri privind șederea trebuie analizate în cadrul juridic aplicabil fiecărui caz.

Guvernul german precizează totodată că milioane de cetățeni străini muncesc legal în Germania, plătesc taxe și contribuie la economie, iar măsurile anunțate sunt îndreptate împotriva fraudei organizate și exploatării, nu împotriva cetățenilor UE în general.