În articolul anterior am aflat cine este emițătorul și care este rolul său în procesul comunicării. Dar orice mesaj are nevoie și de cineva care să îl primească.

Ce este sau, mai bine spus, cine este receptorul?

La fel ca în cazul emițătorului, răspunsul este mai simplu decât pare.

Receptorul este persoana căreia îi este adresat mesajul. El îl primește, îl ascultă, îl citește sau îl observă, în funcție de modul în care este transmis.

Cu alte cuvinte, fiecare dintre noi poate avea rolul de receptor. Atunci când ascultăm o conversație, citim un mesaj, urmărim o prezentare sau observăm un gest prin care cineva încearcă să ne transmită ceva, suntem receptori.

Să ne imaginăm aceeași situație din articolul anterior. Îi trimiți unui prieten mesajul: „Ajung peste zece minute.” În acel moment, prietenul tău este receptorul, deoarece el este persoana căreia îi este adresat mesajul.

Rolul receptorului nu este doar să primească mesajul, ci și să îi înțeleagă sensul. Uneori acesta este înțeles exact așa cum a intenționat emițătorul. Alteori, același mesaj poate fi interpretat diferit. Tocmai de aceea, o comunicare reușită depinde atât de emițător, cât și de receptor.

În teoria comunicării vei întâlni și termenul decodificare. Acesta descrie procesul prin care receptorul interpretează mesajul primit și îi atribuie un înțeles. Fiind un subiect important, îi vom dedica un articol separat.

Este bine să știm și că, într-o conversație obișnuită, rolurile se schimbă permanent. Când vorbești, ești emițător. Când îl asculți pe celălalt, devii receptor. În cele mai multe conversații, fiecare persoană trece de mai multe ori dintr-un rol în celălalt.

Dacă ar fi să reținem o singură idee din acest articol, aceasta ar fi:

Receptorul este persoana care primește mesajul și îi atribuie un înțeles, în funcție de ceea ce înțelege și interpretează.

În articolul următor vom vedea ce este mesajul și de ce reprezintă elementul central al procesului comunicării.