România pregătește o modificare majoră a Codului penal, care introduce pentru prima dată prevederi clare privind utilizarea inteligenței artificiale în activități infracționale, într-un context în care autoritățile semnalează o creștere accelerată a cazurilor de abuz online, în special asupra minorilor.

Proiectul legislativ, aflat în dezbatere parlamentară, vizează adaptarea legislației penale la noile realități digitale, unde tehnologiile de tip AI sunt tot mai frecvent folosite pentru generarea și distribuirea de conținut ilegal.

Modificările propuse introduc, în premieră, sancțiuni pentru utilizarea inteligenței artificiale în producerea sau manipularea materialelor cu caracter ilegal, dar și pentru distribuirea sau accesarea acestora. Legea tratează distinct fiecare etapă de la creare până la consum, stabilind pedepse diferențiate în funcție de gravitatea faptelor.

În paralel, proiectul vine pe fondul unei presiuni tot mai mari asupra sistemului judiciar, în condițiile în care numărul dosarelor legate de infracțiuni online și exploatarea minorilor a crescut semnificativ în ultimii ani, iar durata proceselor penale rămâne ridicată.

O altă schimbare importantă vizează redefinirea cadrului juridic pentru infracțiunile împotriva minorilor, inclusiv renunțarea la termeni considerați depășiți și introducerea unor formulări care reflectă mai direct gravitatea faptelor.

Proiectul mai include măsuri privind responsabilizarea platformelor online, care ar putea avea obligații extinse în prevenirea și raportarea conținutului ilegal, dar și clarificări legate de situațiile în care sunt implicați minori, pentru a diferenția între cazuri de abuz și situații fără caracter penal.

Inițiativa face parte dintr-un efort mai larg de aliniere a legislației românești la tendințele internaționale, unde tot mai multe state încearcă să reglementeze utilizarea inteligenței artificiale în zona infracționalității digitale.