Guvernul din Romania a decis să mențină pentru anul 2026 plafonul de aproximativ 100.000 de permise de muncă pentru cetățeni din afara Uniunii Europene, în contextul deficitului tot mai accentuat de forță de muncă din economie.

Autoritățile române continuă politica din ultimii ani privind recrutarea de muncitori din afara Uniunii Europene, menținând plafonul anual de aproximativ 100.000 de lucrători străini care pot primi drept de muncă în România.

Decizia este justificată de deficitul persistent de personal din mai multe sectoare ale economiei, într-un context în care o parte semnificativă a forței de muncă românești activează în continuare pe piețele muncii din alte state europene.

Lipsa de personal este resimțită în special în domenii precum construcțiile, sectorul HoReCa, agricultura, transportul și logistica sau anumite ramuri ale industriei și serviciilor. Angajatorii din aceste domenii spun că găsesc tot mai greu lucrători disponibili pe piața locală, motiv pentru care au început să recruteze personal din afara Uniunii Europene.

În ultimii ani, România a devenit o destinație tot mai frecventă pentru muncitori din Asia, în special din țări precum Nepal, Sri Lanka, Vietnam sau Bangladesh. Mulți dintre acești lucrători sunt angajați în domenii în care companiile întâmpină dificultăți în atragerea forței de muncă locale.

Potrivit datelor oficiale, numărul lucrătorilor străini din România a crescut constant în ultimul deceniu, pe fondul emigrării unei părți importante a populației active către state din vestul Europei.

Fenomenul evidențiază un paradox al pieței muncii: în timp ce economia românească încearcă să acopere deficitul de personal prin recrutarea de muncitori din alte regiuni ale lumii, milioane de români continuă să lucreze în diaspora, în țări precum United Kingdom, Germany, Italy sau Spain.

Pentru românii din diaspora, această evoluție ridică întrebări legate de echilibrul pieței muncii și de capacitatea economiei românești de a crea condiții suficient de atractive pentru ca o parte dintre cei plecați să se întoarcă în țară.

Specialiștii în piața muncii avertizează că presiunile demografice și migrația externă ar putea menține deficitul de personal în economie și în anii următori, ceea ce ar putea determina autoritățile să continue sau chiar să extindă programele de recrutare a lucrătorilor din afara Uniunii Europene.