Curtea Constituțională a României (CCR) a decis pe 18 februarie 2026 că este constituțional proiectul de reformă a pensiilor de serviciu din sistemul judiciar, într-un dosar cu miză politică și financiară majoră pentru Guvernul pro-european condus de premierul Ilie Bolojan. Decizia vine după mai multe amânări și după ce o variantă anterioară fusese respinsă în toamnă din motive procedurale, potrivit relatărilor din presa internațională și românească, inclusiv Reuters și Europa Liberă.

Noua formă a legii prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare pentru judecători și procurori până la 65 de ani, într-un interval de 15 ani, precum și plafonarea pensiei de serviciu la 70% din ultimul salariu. Reforma a fost contestată de Înalta Curte și a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, însă CCR a considerat că prevederile sunt conforme cu Constituția.

Ce înseamnă această reformă, în termeni foarte simpli?

Până acum, mulți magistrați puteau ieși la pensie mult mai devreme decât restul populației, în jurul vârstei de 48-50 de ani și primeau pensii speciale calculate diferit față de pensiile obișnuite.

Reforma schimbă două lucruri esențiale:

1. Vârsta de pensionare crește treptat până la 65 de ani, adică se apropie de vârsta standard de pensionare pentru ceilalți angajați din România.

2. Pensia este limitată la maximum 70% din ultimul salariu, astfel încât să nu mai depășească anumite praguri considerate dezechilibrate în raport cu restul sistemului public.

Pe scurt, reforma încearcă să reducă diferențele dintre pensiile speciale și pensiile obișnuite și să diminueze presiunea pe bugetul de stat.

Miza financiară este direct legată de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Guvernul a susținut că adoptarea reformei este necesară pentru deblocarea a aproximativ 231 de milioane de euro aferente unui jalon asumat în fața Comisiei Europene. Fără această reformă, tranșa de bani risca să rămână suspendată.

Reforma a fost reluată după ce prima variantă a fost lovită la CCR în octombrie 2025, pe fondul unor obiecții procedurale (inclusiv disputa privind avizul CSM). Noua formă a fost contestată din nou de Înalta Curte, iar Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ, argumentând că schimbarea ar afecta statutul magistraților.

Pentru mediul de business și pentru românii din diaspora care urmăresc stabilitatea economică a României, decizia CCR este relevantă dintr-un motiv simplu: deblocarea fondurilor europene și reducerea presiunii bugetare pot influența nivelul taxelor, investițiile publice și climatul economic în ansamblu.