Pentru românii care au muncit în diaspora, nu doar locul depunerii dosarului creează confuzie, ci și condițiile efective de eligibilitate: câți ani trebuie să ai ca să primești pensie, cum se cumulează perioadele și ce primești concret din fiecare țară?

Din lămuririle Mihaelei Cogălniceanu-Nica, Ataşatul pentru Probleme de Muncă în Marea Britanie, reiese clar că fiecare stat își păstrează propriile reguli minime, iar cetățeanul trebuie să privească pensia ca pe un drept construit „în straturi”, stat cu stat.

Stagiu minim: UK cere 10 ani, România cere 15

În Regatul Unit, legislația prevede un stagiu minim de cotizare de 10 ani. În România, pragul minim este de 15 ani. De aici apar situațiile în care o persoană poate îndeplini condiția pentru pensia din UK, dar să nu fie eligibilă pentru pensia românească.

Mihaelei Cogălniceanu-Nica dă  un exemplu relevant: dacă ai, să spunem, 5 ani în UK și 5 ani în România, poți fi pe traseul eligibilității pentru partea britanică (în logica cumulului, în funcție de situație), dar pentru partea românească e posibil să nu atingi pragul minim de 15 ani. Soluția descrisă este agregarea perioadelor dintr-un alt stat (Spania, Italia, Grecia etc.) până la completarea celor 15 ani necesari pentru România.

Cum se calculează: „pro rata temporis”

Un concept-cheie, mai menționează Mihaelei Cogălniceanu-Nica, este principiul pro rata temporis: fiecare stat calculează și plătește pensia proporțional cu perioadele de asigurare realizate în acel stat. Practic, nu primești „o singură pensie”, ci încasezi părțile din fiecare țară, în condițiile de eligibilitate ale fiecărei țări (vârstă + stagiu minim).

Depune dosarul din timp: recomandarea de 6 luni

Pentru că aceste schimburi între instituții durează, recomandarea explicită menționată de Mihaelei Cogălniceanu-Nica este ca românii să depună cererea cu cel puțin 6 luni înainte de a împlini vârsta de pensionare. Diferențele de vârstă între state și timpul necesar schimbului instituțional fac ca depunerea tardivă să ducă la întârzieri și incertitudini.

Pensia contributivă vs pensia minimă din România: contează rezidența reală

Un capitol sensibil, dar important, ține de diferența dintre pensia contributivă și pensia minimă. Mihaelei Cogălniceanu-Nica precizează că pensia contributivă poate fi mai mică decât pensia minimă acordată în România. În jurul nivelului de aproximativ 1.280 lei (valoare orientativă menționată în transcript), România asigură un prag minim pentru cei eligibili, dar condiția este esențială: rezidența reală.

Dacă pensionarul are rezidența reală în străinătate (de exemplu, în UK), va primi doar pensia contributivă din România. Dacă, însă, rezidența reală este în România, poate beneficia de completarea până la nivelul pensiei minime.

Aici apare avertismentul major: dacă o persoană este, în fapt, rezidentă în afara României, dar încasează diferența ca și cum ar locui în România, există riscul ca ulterior, în urma schimbului instituțional de informații și a verificărilor, diferențele să fie recuperate. Rezidența reală poate fi verificată prin evidențe fiscale și administrative.

Încasarea pensiilor: strategia bancară e decizia ta

Mihaelei Cogălniceanu-Nica mai aduce o componentă practică: pensionarul își poate organiza încasarea în funcție de comisioane și de nevoi. Unii aleg să aibă conturi separate în monedele statelor unde au muncit (lei în România, lire în UK) și să își facă singuri schimbul valutar, prin aplicații bancare, atunci când au nevoie.

Beneficii în UK: Universal Credit se transformă în Pension Credit

Un alt punct util pentru diaspora: în UK, la pensionare, mecanismele de sprijin se schimbă. Transcriptul menționează că Pension Credit este instrumentul care poate înlocui sprijinul tip Universal Credit la vârsta de pensionare, pentru cei cu venituri/pensii mici.

Certificatul de viață: obligație de două ori pe an pentru pensionarii din străinătate

Pentru românii care primesc pensie din România, dar locuiesc în străinătate, informațiile transmise de Ataşatul pentru Probleme de Muncă în Marea Britanie, include și noutatea legislativă: de la 1 septembrie 2024, prin Legea 360/2023, se schimbă modelul certificatului de viață și frecvența transmiterii lui. Obligația este clară: de două ori pe an, până cel târziu la:

• 31 martie

• 30 septembrie

Autenticitatea certificatului se poate dovedi prin prezentarea în fața unei autorități: instituții de pensii din statul de rezidență, autorități administrative locale (de tip primărie) sau oficiile consulare românești.

Context: recalcularea din România

Ca element de context, transcriptul amintește și recalcularea pensiilor în România, în cadrul Legii 360/2023, intrată în aplicare la 1 septembrie 2024, o informație utilă pentru publicul care urmărește schimbările din sistem.