În articolul anterior am vorbit despre zgomot și am văzut că un mesaj poate fi perturbat în timp ce este transmis, primit sau interpretat. Există însă și obstacole care pot îngreuna comunicarea chiar și atunci când mesajul ajunge fără probleme de la emițător la receptor.

Acestea sunt barierele comunicării.

Dar ce este, de fapt, o barieră în comunicare?

O barieră este un factor care îngreunează schimbul de mesaje dintre oameni și poate face mai dificilă înțelegerea lor. Unele bariere apar din felul în care vorbim, altele din ceea ce simțim, din diferențele dintre noi sau chiar din presupunerile pe care le facem înainte ca celălalt să termine de vorbit.

Să ne imaginăm o situație obișnuită. Două persoane discută despre o problemă la serviciu. Una încearcă să explice ce s-a întâmplat, iar cealaltă este deja convinsă că știe cine a greșit. Ascultă cuvintele, dar le interpretează prin concluzia pe care și-a format-o înainte de conversație.

Mesajul ajunge. Nu există gălăgie, conexiunea nu se întrerupe și cuvintele sunt auzite corect. Cu toate acestea, comunicarea poate fi dificilă.

Barierele pot apărea din multe motive. Diferențele de limbă sau de vocabular pot face ca două persoane să atribuie sensuri diferite acelorași cuvinte. Diferențele culturale pot influența felul în care interpretăm anumite gesturi, formule de adresare sau comportamente. Emoțiile puternice pot schimba atât ceea ce spunem, cât și ceea ce suntem pregătiți să auzim.

Uneori, barierele vin chiar din relația dintre cei care comunică. Dacă nu avem încredere într-o persoană, este posibil să privim cu suspiciune ceea ce spune. Dacă ne simțim atacați, putem deveni defensivi și ne concentrăm mai mult asupra răspunsului pe care vrem să îl dăm decât asupra mesajului pe care îl primim.

Prejudecățile, stereotipurile, presupunerile și experiențele anterioare pot deveni și ele bariere. Atunci când credem că știm deja ce gândește sau ce urmează să spună celălalt, riscăm să nu mai ascultăm mesajul așa cum este transmis.

Există și bariere mai ușor de observat: folosirea unui limbaj prea tehnic pentru interlocutor, prea multe informații transmise deodată, lipsa atenției, alegerea unui moment nepotrivit pentru o conversație sau diferențele de statut și autoritate dintre cei care comunică.

Unele dintre aceste exemple seamănă cu formele de zgomot despre care am vorbit în articolul anterior, iar granița dintre cei doi termeni nu este întotdeauna rigidă. În diferite modele ale comunicării, aceiași factori pot fi clasificați diferit. Important este să înțelegem ideea comună: există factori care pot interveni între mesajul transmis și sensul pe care îl construiește receptorul.

Identificarea unei bariere nu înseamnă automat și eliminarea ei. Uneori este suficient să reformulăm. Alteori trebuie să întrebăm, să clarificăm, să schimbăm momentul conversației sau să încercăm să înțelegem din ce perspectivă privește celălalt situația.

Dacă ar fi să reținem o singură idee din acest articol, aceasta ar fi:

Barierele comunicării sunt factorii care îngreunează schimbul de mesaje și pot împiedica oamenii să se înțeleagă așa cum și-ar dori.

Printre toate aceste bariere există însă una pe care o întâlnim foarte des: credem că ascultăm doar pentru că nu vorbim. În realitate, a auzi și a asculta nu sunt întotdeauna același lucru.

Despre ce înseamnă să asculți cu adevărat vom vorbi în articolul următor.